Mă întorc în timp, acum vreo doi-trei ani în urmă, apăruse în presă imagini șocante filmate cu cameră ascunsă la internatul pentru copii cu dificiențe mintale din Orhei. Copii ținuți ore în șir la toaletă, în loc de scutece li se puneau pelincuțe vechi și dădacele cu comportament neadecvat față de acești copii. Presa s-a revoltat pe moment, cetățenii la fel, ministra Buliga, pe atunci responsabilă ne asigura că copii sunt în condiții foarte bune, deși imaginile arătau altfel realitatea. Au trecut toate, apele s-au liniștit și cu asta am rămas, iar condițiile au rămas aceleași, atitudinea probabil la fel.

Acum cîteva zile în urma au apărut noi sesizări de la mai multe persoane și chiar de la copii care se află acolo, care ne-au povestit că la internatul din Orhei se întîmplă lucruri nu tocmai plăcute iar copii sunt persecutați, sunt chiar loviți și se vorbește cu ei pe un ton foarte agresiv, iar vinovata se face a fi chiar directoarea internatului Lidia Popa.

Deci, pentru a afla care este totuși situația și a vorbi cu cineva din administrație pe acest caz am hotărît să plec chiar acolo pe loc, să aflu detalii.

Duminică, pe data de 23.08.2015 împreuna cu o colegă am mers acolo. La poartă ne-a întîmpinat paznicul care ne-a interzis din start accesul pe teritoriu fără acordul directoarei, deși duminică este zi de vizită, iar cum aceasta nu se afla la muncă pentru că era zi de odihnă ni s-a spus să revenim luni. Am insistat să ne dea vre-un număr de telefon a cuiva din administrație că am vrea să vorbim, dar paznicul a spus clar că el nu cunoaște numărul doamnei directoare, în schimb în ziua respectivă, este sora medicală și am putea vorbi cu ea.

Sora medicală, la fel ne-a interzis să vorbim cu copiii, care la acea oră se jucau pe afară, asta doar pentru că până și asta ar trebui să fie doar cu acordul directoarei. La fel a refuzat să ne ofere vreun număr de telefon la care am putea vorbi cu directoarea spunând că nu îl cunoaște. La vederea camerei de filmat, pur și simplu a plecat. Oricât am încercat să aflăm vreun număr de contact nu am reușit, iar într-un final la apelul nostru deja nici sora medicală nu mai răspundea. Deci în acea zi nu am mai dat de nimeni responsabil să vorbim.

Din cele câteva ore în care ne-am aflat pe teritoriu, am înțeles că ceva se întîmplă ciudat în spatele ușilor închise. Cu cei doi angajați cu care am reușit să discutăm și au refuzat să ne dea informații, au spus-o clar că se tem să nu fie concediați, iar totul se face doar cu acordul directoarei Lidia Popa și doar în prezența ei. Imaginile video vorbesc mai multe despre vizita noastră neașteptată.

Foștii angajați ai internatului cu care ne-am întîlnit au acceptat să ne vorbească la cameră despre realitatea dură și adevărul din interior. Sunt singurii oameni de la care am putut afla câte ceva ca să ne fie mult mai ușor să analizăm situația și cât de cît să sensibilizăm cetățenii și autoritățile.Foștii angajați ai internatului cu care ne-am întîlnit au acceptat să ne vorbească la cameră despre realitatea dură și adevărul din interior. Sunt singurii oameni de la care am putut afla câte ceva ca să ne fie mult mai ușor să analizăm situația și cât de cît să sensibilizăm cetățenii și autoritățile.

Am revenit la internat, marți, 25.08.2015 pentru a discuta totuși cu directoarea și pentru a cere o explicație la sesizările care au apărut.

Ne-a întîmpinat zîmbitoare și a încercat să ne convingă că la ei e totul bine și frumos, iar copii nu duc lipsă de nimic și se simt bine. De la grupe, bazin până la izolator, a fost de acord să ne arate, unde totul, recunosc, era aranjat, curat, de parcă ne aștepta anume pe noi.

Ce am observat eu din această vizită, este că directoarea, sau măcar o dădacă mereu mergea din urma noastră și ne monitoriza mereu să audă ce vorbim, cu cine vorbim. Chiar dacă am insistat la un moment că vreau să discut cu copiii și să fiu lăsată singură, nu am avut parte de acest ’’ confort’’.

Am plecat cu un gust amar de acolo, dar cu gândul să mai revin. Știm că directoarea a luat de la unii copii calculatoarele și telefoanele mobile ca să nu mai interacționeze cu cei din afara internatului, probabil îi este frică că vom afla realități șocante. Deci recunoaște că a luat bunurile personale, dar pentru ai proteja.

Evident, a încălcat drepturile acestor copii, dar oare înțelege asta?

Discuțiile de final, directe la subiect și la care ceream răspuns, totuși nu am mai primit, decât explicații neclare și nervoase.

Imaginile video spun tot

Vreau să spun că am mult mai multă informație despre acest internat, mărturii șocante, relatări, imagini, dar care le voi face publice la timpul lor. Azi îmi doresc doar protecția acestor copii și spre binele lor râmân doar la această informație scurtă pe care pot să o scriu și să o arăt.

Curajul lor m-a făcut să cred că nu e totul pierdut, iar ei merită un viitor mai bun.

Voi mai reveni la acest subiect...