Există două premise de la care poată fi pornită o analiză comprehensivă a relației actuale dintre Republica Moldova și NATO. Niciodată în istoria sa de 33 de ani, Republica Moldova nu a mai fost într-o relație atât de apropiată cu Uniunea Europeană și este primul moment de după aderarea la UE a Croației din 2013, când Uniunea Europeană își dorește lărgirea blocului comunitar în ultima decadă.

Contextul este la fel de important pentru această fereastră de oportunitate și anume invazia militară rusă din Ucraina. Este de asemenea în interesul UE ca Ucraina și Moldova, la fel ca și câteva țări din Balcanii de Vest, să fie incluse în următorul val de lărgire a UE ce sperăm că se materializa în acest orizont al 2030, sau chiar mai devreme.

Însă pentru ca acest deziderat să fie atins, cum spune un aforism american, „it takes two to tango” [este nevoie de doi pentru a dansa tango - n.a.]. Aici trebuie să intervină nu doar dorința politică a Chișinăului, ci și capacitatea administrativă și managerială de a gestiona un amplu, stufos și foarte birocratic proces de aderare. Toate rotițele și mecanismele interne ale Republicii Moldova trebuie fixate după ora Bruxelles-ului și acest lucru trebuie bine înțeles la Chișinău.

Dacă până acum s-au luat decizii eminamente politice în cazul Republicii Moldova, este momentul ca și autoritățile de la Chișinău să demonstreze că pot răspunde pe măsura bunăvoinței Bruxelles-ului.

Raportul de monitorizare independentă nr. 1 denumit „Evaluarea progresului Republicii Moldova privind implementarea recomandărilor Comisiei Europene în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană”, realizat de 10 experți ai societății civile, la finalul lunii iulie, arată mai degrabă deficiențe sau rezultate modeste pe implementarea recomandărilor UE în mai multe domenii-cheie, mai precis, pe capitolele care fac parte din clusterul numit „Fundamentals” sau „Valori Fundamentale”. Cele 35 de capitole de negociere pe care Republica Moldova le va negocia cu UE sunt împărțite în șase clustere [grupuri -n.r.].

Nevoie de întărire a capacităților instituționale

Astfel, domeniile democrația, reforma administrației publice, reforma justiției, lupta cu corupția, drepturile fundamentale, libertatea de exprimare, securitatea, existența economiei de piață funcționale, achiziții publice, statistica, control financiar, politici sociale şi ocuparea forţei de muncă, au primit scoruri relativ modeste în ceea ce privește implementarea recomandărilor UE de către Chișinău.

Ceea ce este important este că Republica Moldova are nevoie urgentă de capacitatea unor specialiști care să lucreze pe salarii motivante pentru acest lucru. Chișinăul nu are timp de pierdut și trebuie să bată fierul cât e cald în relația cu UE. Așadar, trebuie luat foarte în serios atât angajarea pe intern a specialiștilor, cât și atragerea lor cu salarii motivante, indiferent de neajunsurile sistemului așa cum le cunoaștem cu toții.

Este nevoie, de asemenea, de convingerea partenerilor de dezvoltare pentru investiții în zona societății civile, care să vină să dea o mână de ajutor, și de discuții bilaterale cu statele membre UE cu care Republica Moldova întreține o relație bună, pentru a trimite la Chișinău cât mai mulți experți care să studieze specificul Republicii Moldova și apoi să armonizeze legislația internă cu cea a Uniunii Europene.

Reformarea economiei – „prioritatea zero”

Este nevoie ca Republica Moldova să devină atractivă pentru investitorii străini și asta nu se poate face decât printr-un dublu efort, conform concluziilor raportului citat. Este nevoie ca Republica Moldova să ofere condiții cât mai facile investitorilor străini care să aibă curajul să vină aici.

Cum occidentalii sunt încă reticenți, Republica Moldova ar putea avea o politică mult mai prietenoasă primordial față de investitorii din România care par, conform statisticilor, cei mai doritori să vină în Republica Moldova. Este nevoie ca Republica Moldova să iasă pe cât poate de mult din paradigma asistențială și să funcționeze pe picioarele ei.

Unul dintre capitolele la care Republica Moldova este deficitară este forța de muncă care într-un procent considerabil este plecată să muncească în Occident.

Tocmai de aceea, Moldova trebuie să analizeze posibilitatea liberalizării importului de forță de muncă. De asemenea, Ministerul Economiei și Ministerul Muncii trebuie să se țină de cuvânt și să înlesnească birocrația privind actele de angajare ale cetățenilor UE care doresc să vină să se angajeze în Republica Moldova. Asta ar însemna un aflux de forță de muncă calificată care este oprită în prezent de proceduri birocratice care nu-și au justificare.

Reformarea justiției, o încercare foarte grea

La capitolul justiție, este nevoie și de un proces mai rapid de vetting, astfel ca evaluarea extraordinară să nu se

întindă pe ani de zile. La fel, celeritatea pe cazurile de rezonanță este absolut necesară. Guvernul se află deja în al patrulea an de mandat, dar majoritatea dosarelor de corupție de rezonanță nu sunt soluționate. Cu excepția condamnării oligarhului fugar, Ilan Șor, în aprilie 2023, nu au existat alte condamnări răsunătoare.

Experții constată în raportul citat că analiza situației privind reforma justiției „se concentrează mai mult pe constatări în domeniul corupției, decât pe cauzele care generează aceste fenomene, ceea ce creează dificultăți în stabilirea intervențiilor corecte.”

Dificultatea cu care sunt pedepsite corupția politică și vicierea proceselor democratice de votare arată o capacitate extrem de redusă a aparatului de stat - ordine public, securitate și justiție - de-a face față acestui element de război hibrid venit dintre Rusia prin proxy-urile sale, oligarhii fugari moldoveni, care și-au creat în ultima vreme rețele întregi și mecanisme testate și verificate de fraudare a proceselor democratice de votare.

Procesul de vetting nu numai că se mișcă greoi, dar riscă să lase sistemul și fără magistrați. Plecările masive din sistem nu pot fi înlocuite foarte ușor cu magistrați tineri și fără experiență. Nici ținerea în sistem a celor corupți nu reprezintă o soluție.

Astfel că intră în sarcina guvernului să existe atât un proces echitabil de evaluare extraordinară, cât și infuzia de „sânge proaspăt” în sistemul judiciar din Republica Moldova. Raportul constantă că „o constrângere suplimentară este riscul plecării din funcție a unui număr mare de procurori, ca urmare a începerii exercițiului de evaluare a acestora”.

Reglementarea spațiului online, necesitate urgentă

Nu în ultimul rând, este nevoie ca autoritățile să reglementeze cât se poate de urgent și zona de online. După închiderea și desființarea concentrărilor media de pe TV și radio, acestea s-au mutat în ultimii ani în zona online. Proprietarii rămân aceeași, iar scopurile sunt similare: lupta pentru inimile și mințile cetățenilor.

Problema cea mai mare este că această luptă se duce cu aceleași mijloace de falsuri și manipulări pentru a crea o masă amorfă, ușor controlabilă și care să răspundă la anumiți stimuli. Scopurile au rămas aceleași, aliniate Moscovei și intereselor oligarhilor fugari, un tandem care funcționează în prezent mână în mână pentru răsturnarea puterii pro-europene de la Chișinău.

De altfel, și la nivelul UE din martie 2023 s-a introdus o lege privind piețele digitale. Digital Markets Act (DMA) face parte dintr-un pachet care include și Digital Services Act (DSA). Pe scurt, acestea reglementează funcționarea platformelor sociale într-un mod mai controlat și responsabil.

Cum propaganda și manipularea intră în Republica Moldova în marea majoritate prin intermediul acestora, este imperios necesară implementarea acestor directive europene cât mai curând posibil și în spațiul informațional al Republicii Moldova. Acest lucru ar trebui să fie o prioritate, mai ales că avem în față trei momente importante într-un interval de circa opt luni de zile: alegeri prezidențiale, referendum pentru integrarea europeană și alegeri parlamentare.

În concluzie, Republica Moldova trebuie să înțeleagă și să își asume trecerea de la clemența politică arătată până în prezent de UE, la a lua taurul de coarne și de a face reforme, pe alocuri draconice, care să alinieze acest stat la normele Uniunii Europene.