Criza provocată de Covid-19 mai generează o criză - criza de oportunitate pentru opoziție

Aurelia Peru
12/05/2020

Criza determinată de coronavirus declanșează, în Republica Moldova, un set de alte crize - unele se suprapun, altele - se complementează. Putem astfel constata elemente specifice pentru: criza de competență, criza de comunicare, criza de imagine și așa-numita criză de oportunitate (teoria lui G. Meyers), când negativul se transformă în pozitiv.

Detaliem. De la demararea perioadei stării de urgență, s-a constatat o criză de comunicare între autorități, Comisia Națională pentru Situații Excepționale și mass-media. Hotărârea pripită (care ulterior a fost revăzută) a Consiliului Audiovizualului care cerea presei audiovizuale să utilizeze doar comunicatele autoritățior, evitând așa-numitele „opinii neavizate” semnala grave devieri de la principiul comunicării de criză și a comunicării mediatice. Criza de competență a fost determinată de gestionarea crizei pandemice - lipsa de echipamente, mușamalizarea situației reale, subestimarea gravității momentului de către reprezentanții puterii, infectarea lucrătorilor medicali, neincluderea niciunui medic virusolog în componența CNSE. Criza de competență a fost aprofundată și de incapacitatea factorilor de decizie - în cazul dat a cabinetului Chicu – de a gestiona transparent și în interesul statului negocierea Acordului privind creditul rusesc, cu toate consecințele.

Se constată, de asemenea, o lipsă de comunicare între putere și opoziție, pe durata stării de urgență fiind suspendate ședințele plenare ale Parlamentului. În această perioadă, opoziția acuză instituția prezidențială de faptul că depășește prerogativele constituționale. Se conturează o acută criză de imagine a Partidului Democrat, care la 16 martie forma cu cei 22 de deputați, alături de PSRM, „Platforma Social-Democrată pentru Moldova”, acceptând actul guvernării. PDM este fracturat. O parte din deputați aderă la grupul „Pro-Moldova”, o parte (2) – la fracțiunea partidului „ȘOR”(?). Din cei 30 deputați, rezultatul scrutinului din 24 februarie, în fracțiunea PDM au rămas 17 (la această oră). Majoritatea parlamentară s-a restrâns astfel de la 58 până la 54 de deputați. Pentru susținerea politică a Guvernului sunt necesare 51 voturi. Guvernul Chicu devine, prin urmare, tot mai sensibil pentru o eventuală moțiunea de cenzură. Pe durata pandemiei, grupuri de consilieri locali PDM anunță că părăsesc rândurile formațiunii. Unii se alipesc grupului Candu, alții – partidului „Șor”.

Despre disponibilitatea de a vota debarcarea guvernului socialist-democrat și legitimarea unui alt guvern, evitând dizolvarea Parlamentului, declară și lidera PAS, Maia Sandu. Aceasta recunoaște că va vota demisia Guvernului, chiar dacă riscă să-și prejudicieze imaginea, votând alături de actori politici controversați. O face pentru binele cetățenilor.

În fine, ajungem, astfel, la criza de oportunitate. La această idee induce activitatea opoziției parlamentare – debarcarea președintelui, demisia Guvernului și promovarea altei elite guvernatoare – una mai eficientă, mai responsabilă, mai competititvă.

Prin urmare, COVID-19 a scos la iveală multi alți viruși care afectează activitatea autorităților. De datoria noastră să urmărim atent, să ne informăm din mai multe surse și să votăm nemanipulați la următorul/ următoarele scrutine – prezidențial, apoi parlamentar (cred, după șase luni de la prezidențiale).

Singurul regret că între timp, pe piața politică moldovenească nu a apărut niciun brand nou… Va trebui iarăși să facem alegere banală. Știți deja între care „branduri” de rău - cel mare și cel mic.

Aurelia Peru
2020-05-12 10:51:00

Comentarii