Sistemul electronic de depunere a dosarelor la instanțele din R. Moldova – E-Dosar – a fost lansat cu mari speranțe și promisiuni, dar funcționează precară. Oficialii susțin încă că tehnologia va „reduce întârzierile, costurile suportate de justițiabili și va îmbunătăți accesul la justiție”. Între timp, utilizatori ai platformei, printre care avocați practicanți, raportează că între 2022–2025 nicio cerere depusă online nu a ajuns efectiv la instanțe. Mai mult, audituri recente arată că, în ciuda cheltuielilor publice considerabile, E-Dosar rămâne încă în faza de pilotare, iar termenele finale sunt neclare.
Lansat oficial încă din 2018, E-Dosar a fost prezentat ca o soluție revoluționară de digitalizare a actului de justiție. Ministerul Justiției, împreună cu Consiliul Superior al Magistraturii și organizații internaționale (CAO și IPRE), anunțau că noul sistem va permite depunerea electronică a cererilor, semnarea actelor cu semnătură electronică și distribuirea digitală a probelor. În debutul unui dialog de politici publice (febr. 2024), chiar Ministrul Justiției declara că „noile tehnologii … pot contribui la reducerea întârzierilor, a costurilor suportate de justițiabili” și la „îmbunătățirea accesului la justiție”. Ca urmare, s-au promis etape clare: pilotarea în 15 instanțe până în 2024, instruirea avocaților și extinderea treptată a sistemului în întreaga țară.
Totuși, multe dintre aceste obiective n-au fost îndeplinite. Ministrul răspunde adesea cu termeni generali despre avantaje, dar realitatea operativă demonstrează deficiențe majore. Cazul unui avocat practician este edificator: deși a folosit E-Dosar între 2022 și 2025, nicio cerere transmisă electronic nu a fost înregistrată de către instanțe – dovadă a unui sistem efectiv inoperant. Astfel de mărturii, la rândul lor, semnalează grave probleme de implementare.
Guvernul și instituțiile judiciare au alocat bugete semnificative pentru proiecte de digitalizare. De exemplu, bugetul AAIJ (Agenția de Administrare a Instanțelor Judecătorești) prevedea în 2023 peste 9,3 milioane lei (aprox. 470.000 euro) pentru „proiecte de investiții publice”, sub codul bugetar 00319. Aceste sume sunt destinate dezvoltării infrastructurii IT a justiției, din care face parte și platforma E-Dosar.
Pe de altă parte, Curtea de Conturi și presa de investigație dezvăluie cheltuieli de milioane de lei cu rezultate inexistente. Un audit al CSM din dec. 2024 notează că, între 2020 și 2023, autoritățile au plătit contracte IT de peste 12 milioane lei pentru dezvoltarea unor componente ale Sistemului Informațional Judiciar (din care face parte E-Dosar). Aceste contracte – liste oficiale – includ plata de 12.055.758,56 lei pe 2 nov. 2020 „pentru sistem și documentație tehnică” și aproape 900.000 lei pentru portaluri web ale instanțelor. Cu toate acestea, auditul menționează că niciunul dintre aceste produse nu a devenit funcțional în practică: pilotarea completă a SIJ a fost mereu amânată, iar finalizarea proiectului a fost stabilită arbitrariu la sfârșit de 2023, după 15 ani de la primele demersuri de digitalizare.
Un alt exemplu ilustrativ este e-Dosarul aflat în gestiunea Procuraturii Generale, o secțiune paralelă dedicată dosarelor penale. În 2020, PG a semnat un contract de 1,794,000 lei cu firma Esempla Systems pentru „mentenanța și dezvoltarea” platformei „Urmărire penală: E-Dosar”. La 21 dec. 2020, suma de 1,795 milioane lei (aproape 100.000 euro) a fost virată în contul firmei, deși auditorii Curții de Conturi au constatat că produsul convenit nu a fost livrat de facto. Mai mult, semnalul de alarmă a venit tocmai de la Curtea de Conturi, care arată că procesul-verbal de recepție este «eronat» și că plata s-a făcut fără teste finale ale sistemului. În alte cuvinte, un proiect cu peste 1,8 milioane lei investite în mod fraudulos sau ineficient.
Aceste exemple punctuale reflectă o problemă mai largă: CSM și Curtea de Conturi semnalează că Sistemul Informatic Judiciar (SIJ) – care include E-Dosar – se află încă în faza pilotare deși proiectul a început de peste un deceniu. Raportul de audit arată că, deși pilotarea SIJ era planificată să se încheie la 31 dec. 2023, „termenul de finalizare rămâne incert”. Practic, toate componentele electronice – PIGD, E-Dosar, platforma de ședințe video etc. – sunt încă testate la câteva instanțe. Curtea de Conturi notează că digitalizarea justiției, demarată în 2008–2009, nu este nici azi completă: „sistemul nu a fost finalizat până în prezent, aflându-se încă în faza de pilotare”.
Deficiențe tehnice sunt invocate: platforma E-Dosar suferă de viteză scăzută de procesare, baze de date neconectate, formulare obligatorii lipsă, interfețe greoaie și lipsă de mentenanță adecvată. În plus, instruirea insuficientă a personalului din instanțe și avocați, precum și suportul tehnic slab, agravează blocajele reale. Consecința directă: depunerea electronică e doar formală. Avocatul nemulțumit subliniază că, din cauza erorilor necorectate și a infrastructurii învechite, deși a încercat de zeci de ori, nu a reușit să trimită un dosar cu E-Dosar. Soluția promisă a rămas, pentru mulți, o amăgire.
Este greu de calculat suma totală investită în E-Dosar și platformele conexe. Doar bugetul public aprobat pentru digitalizarea instanțelor arată zeci de milioane în ultimii ani. De exemplu, strategia bugetară pentru 2022–2024 acordă milioane anual pentru infrastructură IT judiciară. Pe lângă buget, au existat finanțări externe (bănuite, neconfirmate public) și investitori care acum reclamă la instanță recuperarea cheltuielilor. Un articol de presă juridică indică chiar că două firme ar fi cerut statului returnarea „peste 55 de milioane dolari” investiți în modernizarea justiției (e-Dosar, registru succesor etc.). Deși nu avem acces la textul complet pentru a confirma cifra, ea indică un scepticism larg răspândit privind cheltuirea banilor și eficiența proiectului.
Între timp, controalele interne relevă neconcordanțe. Auditul Curții de Conturi de la CSM (decembrie 2024) menționează pe înțelesul tuturor: pilotarea SIJ a fost „prelungită repetat”, proiectele contractate în 2020 nu au fost finalizate, iar așteptarea pentru un dosar electronic funcțional continuă. În practică, avocații sunt nevoiți să depună cererile în format fizic la instanțe sau să apeleze la sisteme de notificare alternative. Promisiunea de a simplifica viața justițiabililor s-a transformat într-o alternantă de frustrări, liste de așteptare și plăți fără rezultat.
În concluzie, proiectul E-Dosar se dovedește un eșec costisitor: deși au fost investite zeci de milioane de lei (şi probabil alte sume provenite din finanțări externe), sistemul rămâne inutilizabil în practică. De la înființare și până azi, promisiunile guvernamentale de reducere a birocrației și de facilitare a accesului la justiție nu s-au concretizat. Din contră, controalele oficiale arată abateri și nereguli financiare, în timp ce utilizatorii – cum ar fi avocații – constată zilnic că aplicația nu funcționează. Rămânerea E-Dosar în faza de testare și neîntruparea beneficiilor anunțate ridică întrebarea: de ce continuă statul să aibă încredere într-un sistem care nu răspunde nevoilor reale ale justițiabililor și profesioniștilor din justiție?
Surse: Comunicatul oficial al Ministerului Justiţiei (febr. 2024) privind e-Dosar; Raportul Curţii de Conturi asupra CSM (dec. 2024); investigații de presă (Moldova Curată, 2023) asupra cheltuirii banilor în e-Dosar la Procuratura Generală; documente bugetare oficiale (AAIJ, 2023).
Comentarii
.png)