Compania Kroll a prezentat Băncii Naționale a Moldovei primul raport referitor la progresul investigației în derulare privind frauda de proporții în sectorul bancar în urma căreia Banca de Economii, Banca Socială și Unibank s-au prăbușit la sfârșitul anului 2014, se arată într-un comunicat de presă al BNM, difuzat la doar câteva ore după ce Ilan Șor a vorbit într-o conferință despre așa-numitul "jaf al secolului".

Potrivit BNM, este vorba despre o primă etapă a investigației planificate pentru o perioadă de doi ani cu privire la tranzacțiile celor trei bănci din Republica Moldova derulate pe parcursul anilor 2012-2014. "În scurt timp, se intenționează începerea implementării unui plan de recuperare a activelor, în scopul recuperării la nivel mondial a fondurilor de la răufăcători. Kroll a confirmat constatările inițiale ale BNM cu privire la faptul că tranzacțiile au fost efectuate în cadrul unei fraude coordonate și lucrează asupra colectării de probe care să satisfacă cele mai înalte standarde procesuale ale instanțelor internaționale. Cu scopul de a dovedi pagubele și a recupera fondurile, echipa Kroll a identificat, a stocat și a analizat mii de documente obținute cu suportul băncilor centrale din diverse țări și al altor părți, care vor sta la baza probelor principale pentru dovedirea fraudelor care au cauzat prăbușirea celor trei bănci din Republica Moldova", potrivit comunicatului de presă.

BNM a precizat că reprezentanții Kroll s-au concentrat inițial asupra perioadei mai-noiembrie 2014, deoarece anume în această perioadă creditele acordate persoanelor afiliate de către cele trei bănci din Republica Moldova au crescut de peste două ori și au atins volumul de 13 miliarde lei pe data de 24 noiembrie 2014. "Prima etapă a investigației în curs a confirmat concluziile inițiale raportate la finalizarea investigației preliminare anterioare și a dezvăluit dovezi clare cu privire la implicarea crucială a lui Ilan Șor, precum și a companiilor și persoanelor asociate cu dumnealui (împreună ”Grupul Șor”) în frauda dată. În special, informația colectată și analizată de Kroll a confirmat că Grupul Șor a avut tangență cu achiziționarea acțiunilor celor trei bănci din Republica Moldova în anii 2012-2014, a controlat direct deciziile importante ale celor trei bănci, inclusiv deciziile cu privire la acordarea ”creditelor” în favoarea companiilor interconectate, fără vreo intenție de returnare din partea acestora, a creat o rețea de companii prin care fondurile obținute prin fraudă au fost sustrase și spălate, și  a obținut o parte semnificativă din fondurile furate. La această etapă, Kroll a identificat tranzacții în sumă de peste 350 milioane dolari SUA, care pot fi direct atribuite fraudei care a avut loc în cele trei bănci din Republica Moldova", se mai arată în comunicatul de presă al BNM.

Potrivit BNM, spălarea și disiparea fondurilor  fraudate s-a efectuat printr-o rețea extinsă de companii și conturi bancare în multiple jurisdicții, inclusiv prin conturi ale băncilor din Republica Moldova, Letonia, Estonia, Rusia și Cipru. "Sunt întreprinse măsuri pentru urmărirea fluxului fondurilor pentru a identifica toate persoanele care au profitat de pe urma fraudei, precum și pentru a iniția toate procedurile judiciare necesare pentru recuperarea activelor. Este de așteptat că, pe lângă Ilan Șor există și alte persoane care au profitat de pe urma fraudei în cele trei bănci din Republica Moldova", precizează reprezentanții BNM.

Tot vineri, omul de afaceri Ilan Șor, primar la Orhei, învinuit în cauza penală în care se investighează deposedarea, în noiembrie 2014, a Băncii de Economii (BEM) de 13,5 miliarde de lei și a Băncii Sociale de 13,2 miliarde de lei, a ieșit la rampă. Acesta a susținut un briefing de presă privind fraudele de la BEM, în care recunoaște că a luat credite neperformante, dar se consideră nevinovat.