Cazul „Aroma Floris”: CSM nu a dat curs solicitării de a-i cerceta penal pe trei judecători

Victoria Dodon
07/07/2015

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu au dat curs demersului prin care procurorul general Corneliu Gurin a cerut să fie eliberat acordul pentru a-i urmări penal şi a-i trage la răspundere pe judecătorii Curţii Supreme de Justiţie Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî. 

Solicitarea a fost examinată în ședință închisă și nu a întrunit numărul necesar de voturi, adică mai mult de șapte din totalul de 12. În sesizarea ajunsă la CSM se arată că cei trei ar fi responsabili de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone „Aroma Floris”.

Dumitru Visternicean, unul dintre membrii CSM, care a avut o opinie separată în iunie 2015, atunci când colegii săi au hotărât casarea deciziei Colegiului Disciplinar de a-i aplica mustrare magistratului Ion Druţă, spune că nu şi-a schimbat părerea.

“Nu pot să mi-o schimb pentru că există hotărâri ale CEDO şi ale Curţii de Apel care confirmă poziţia mea. Rămâne să vedem argumentarea deciziei de astăzi (marți, 7 iulie – n.r.). Oricum, în document nu poate fi scris doar faptul că nu există componenta de infracţiune”, a declarat judecătorul pentru portalul Anticorupţie.

Cazul “Aroma Floris S” îşi are rădăcinile în anul 2010, când cei trei magistraţi au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat. Respectiva hotărîre a fost anulată ulterior, în alt complet de judecată, iar litigiul iniţiat de reclamantul vizat a fost respins de la examinare în Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Procuratura Generală accentuează într-un comunicat de presă că pe durata ultimului an şi jumătate, acesta este al şaselea caz de acest fel. “CSM respinge demersurile instituţiei pentru a permite urmărirea penală în cazul infracţiunilor legate de pronunţarea cu bună-ştiinţă a unor decizii contrare legii”, potrivit comunicatului.

Spre exemplu, în aprilie 2014 CSM a dat acordul de pornire a urmăririi penale împotriva judecătorilor Curţii de Apel Economice Aureliu Colenco, Valeriu Harmaniuc, Eugeniu Clim şi Ala Nogai, pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii. La 12 iunie 2014, CSJ, din motive de procedură, a anulat Hotărârea CSM din 15 aprilie 2014. În iulie 2014, procurorul a depus un demers repetat, care a fost respins cu șapte voturi contra trei. CSM a conchis că „nu s-a constatat existența unor bănuieli rezonabile că judecătorii cu bună știință ar fi pronunțat o hotărâre contrară legii”. Astfel, în decembrie, Procuratura Anticorupție a clasat cauza penală.

Dumitru Visternicean admite că în unele cazuri, sesizările venite de la procurori nu sunt suficient de bine argumentate, bazându-se doar pe informaţia preluată de la instanţa superioară, care a casat hotărârea. “Este insuficient, acceptabil pentru cauze civile, de exemplu. Dar aici e nevoie de accent penal, să ne convingă că există o bănuială rezonabilă, justificată penal. Mai mult, sesizarea trebuie să fie concretizată într-un anumit articol, o infracţiune concretă: neglijenţă, adoptarea unei hotărâri intenţionate etc.”, conchide magistratul.

Experţii de la Centrul de Resurse Juridice din Moldova spun că o altă problemă este amânarea de către CSM a examinării demersurilor procurorilor. Spre exemplu, cel referitor la „grupul Colenco” a fost amânat de cel puțin patru ori.

“Aceste amânări ridică unele semne de întrebare având în vedere că la 8 august 2014 a intrat în vigoare norma potrivit căreia demersul procurorului general privind pornirea urmăririi penale se examinează imediat, dar nu mai târziu de cinci zile lucrătoare”, subliniază juriştii CRJM într-un raport despre succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica Moldova.

Victoria Dodon
07/07/2015

Comentarii