O tânără a fost deținută, timp de doi ani, în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, „fără motive suficiente și relevante”. Procurorul responsabil de acest caz a solicitat măsura de arest pentru că tânăra „nu era căsătorită, nu avea ocupație permanentă și ar fi putut să se ascundă de urmărirea penală”. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat Guvernul Republicii Moldova să îi plătească reclamantei 3.000 de euro drept prejudiciu moral.

Tânăra de 15 ani a fost reținută la 3 februarie 2012, potrivit organizației Juriștilor pentru Drepturile Omului, fiind suspectată de participare la un atac asupra unei persoane, care a dus la decesul acesteia. La 4 februarie 2012, procurorul responsabil de acest caz a cerut ca minora să fie plasată în arest preventiv. În aceeași zi, Judecătoria Râșcani a eliberat mandat de arest pentru 30 de zile, reținând motivele invocate de procuror.

În fața instanței, reclamanta a susținut că nu a avut intenția să se ascundă și a vrut să coopereze cu acuzarea. Tânăra a fost plasată în arest în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău. Ulterior, procurorul a cerut, în repetate rânduri, prelungirea măsurii de arest, demers admis de instanța de judecată în baza acelorași argumente.

La 17 mai 2012, cauza a fost remisă instanței de judecată pentru examinare în fond, reclamanta fiind învinuită de jaf. Procurorul a solicitat prelungirea arestului preventiv de fiecare dată pentru 90 de zile, demersuri admise de judecători. În cele din urmă, la 24 noiembrie 2013, fata a fost eliberată din arest. Procedurile penale împotriva reclamantei însă nu au fost încheiate.

Curtea a recunoscut faptul că reclamanta a fost deținută în mod repetat în baza acelorași motive pentru aproape 24 de luni. Potrivit judecătorilor CEDO, argumentele acuzării se rezumă „la parafrazarea motivelor pentru detenție prevăzute de Codul de procedură penală, fără o explicație cum sunt aplicabile acestea în cazul reclamantei”.

De asemenea, CEDO a stabilit că instanțele nu au explicat de ce au considerat că tânăra poate să se ascundă sau să comită alte infracțiuni, precum și cum aceasta ar putea să interfereze martorii. În plus, Curtea observat că detenția tinerei pentru aproape 24 de luni este contrară articolului 186 alineatul 4 din Codul de procedură penală, care limitează durata arestului preventiv a minorului până la patru luni.