Curtea Supremă de Justiție a respins pe 12 iunie cererea fostului președinte al raionului Florești, Ștefan Paniș, tatăl judecătorului Alexei Paniș, cu privire la recuzarea magistratului Ion Malanciuc. Acesta a fost desemnat să examineze recursul împotriva deciziei Curții de Apel Chişinău, care a menținut actele de constatare ale Autorității Naționale de Integritate (ANI) în cazul lui Ștefan Paniș.

Pe 29 decembrie 2022, Ștefan Paniș a contestat decizia Curții de Apel Chişinău în cazul litigiului său cu ANI, iar pe 12 iunie 2024, a solicitat recuzarea judecătorului Ion Malanciuc desemnat să examineze cauza.

Pe 6 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Râșcani, din 8 decembrie 2021 și a emis o nouă decizie prin care cererea depusă de Ștefan Paniș împotriva ANI privind anularea actului administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.

Pe 8 decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a anulat două acte de constatare emise de ANI în cazul fostului șef de raion.

În martie 2021, ANI a constatat că Ștefan Paniș, în perioada noiembrie 2019 – mai 2020, a deținut simultan două funcții – mandatul de președinte al raionului și calitatea de administrator al firmei Endo-Grup SRL.

Inspectorul de integritate a decis atunci sesizarea instituțiilor responsabile pentru inițierea procedurii de eliberare din funcție. Acest lucru urma să fie posibil dacă actul de constatare rămânea definitiv în instanța de judecată.

Suplimentar, Ștefan Paniș a fost inclus în Registrul Interdicțiilor al ANI și decăzut din dreptul de a deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani.

În septembrie 2021, ANI constatat că președintele raionului Florești, Ștefan Paniș, a cumpărat în perioada 2012–2020 aproximativ 200 de terenuri agricole. Inspectorul de integritate a depistat la Paniș și soția acestuia o diferență substanțială între averea declarată și cea obținută.

Conform contractelor de vânzare-cumpărare, valoarea terenurilor cumpărate de Ștefan Paniș oscilează între 1.000 și peste 200.000 de lei. Astfel, inspectorul de integritate, Alexandru Stavinschi, a constatat o diferență substanțială între averea declarată și veniturile realizate în valoare totală de aproximativ 2 milioane de lei.

Din această sumă totală, inspectorul a depistat o diferență vădită în valoare de peste 1,6 milioane de lei pentru perioada 2012–2016, în baza legislației anterioare, până la intrarea în vigoare legii ANI.  Prin urmare, inspectorul de integritate va sesiza instituțiile competente în vederea efectuării unor controale sub aspect fiscal și penal.