DOC// Averi, mașini și terenuri. Cum și-au „camuflat” banii și proprietățile procurorii din Republica Moldova

Mădălin Necșuțu
13/05/2022

Cel mai nou raport prezentat vineri de către Transparency International Moldova, privind averile procurorilor din Republica Moldova, indică o serie de discrepanțe majore între veniturile declarate și bunurile pe care aceștia le dețin între 2018 și 2020.

Studiul „Declararea veniturilor și averilor procurorilor din Rep. Moldova” a analizat datele din declarațiile de avere ale circa 600 de procurori și 80 de agenți publici din Ministerul Justiției (MJ).

Valoarea totală a veniturilor procurorilor s-a cifrat în 2018 la 226,5 milioane de ei, 2019 – 288,4 milioane lei, iar în 2020 – 286,5 milioane de lei, iar a agenţilor publici din Ministerul Justiției – respectiv 30,3 milioane lei, 23 milioane lei şi 23,8 millioane lei pentru anii menționi anterior.

„Circa 80% din veniturile ambelor categorii de declaranţi le constituie veniturile salariale obţinute la locul de muncă de bază”, se arată în raport.

La capitolul donații, procurorii au declarat între 2018 și 2020 donații din ce în ce mai mari - 7 mil. lei în 2018, 8,6 mil. lei în 2019 şi 9,8 mil. lei în 2020. numărul mediu de donaţii pe un procuror a crescut de la 1,4 donaţii în 2018 până la 1,7 în 2020. Unii procurori au indicat până la nouă donaţii anual, în timp ce reprezentanţii Ministerului Justiției până la patru.

 

De asemenea, procurorii declară deseori donaţii şi cadouri consistente oferite la nunţi, cumetrii şi alte evenimente de familie, valoarea lor în multe cazuri fiind de circa un milion de lei.

„O mare parte din procurori au indicat donaţii care depăşesc 100 mii de lei (pentru 2018 – cca 44% din procurorii care au declarat donaţii, 2019 – 43%, 2020 – 33%). Unii procurori s-au ”abonat” la donaţii, reuşind să agonisească din ele venituri considerabile în ultimii ani – de la câteva sute de mii până la 2 mil. lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau chiar depăşesc de câteva ori veniturile salariale ale acestora şi membrilor familiei lor, spre ex., în 2020 – de până la cinci ori”, se arată în raport.

Îi mai ajută și părinții

Procurorii sunt ajutați și de către părinți sau alte rude cu transferuri de bani sau remintențe.

„Este de remarcat că unele venituri consistente din depunerile la instituţiile financiare nu corespund activelor financiare declarate, ceea ce ar însemna că nu toate activele financiare din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea declarată”, mai precizează raportul.

Și la capitolul imobile, procurorii au dus-o din ce în ce mai bine.

Numărul clădirilor şi construcţiilor declarate de către procurori şi reprezentanţii MJ este în creştere (în 2020 cu circa 14% mai mult decât în 2018). Circa 80% din procurori şi puţin peste 30% din reprezentanţii MJ au indicat imobile, însă ceilalţi n-au declarat nimic, nici măcar case şi apartamente în care ar locui.

Suprafaţa medie a caselor/apartamentelor aflate în proprietatea unei familii de procuror (122 de metri pătrați în 2020) este mai mare decât a unei familii a reprezentanţilor MJ (106 metri pătrați).

Latifundiarii din Procuratură și MJ

Nici la capitolul terenuri procurorii nu stau deloc rău. Chiar dacă unui procuror/unei familii de procuror i-a revenit, în medie, circa patru terenuri (cu o suprafaţă medie de 1,7 ha), există sunt procurori/familii de procurori care au declarat până la 163 de terenuri.

”Sunt familii de procurori care au declarat până la 163 de terenuri cu o suprafață de 93 de hectare. Sunt și alte persoane care au declarat terenuri cu o suprafață impresionantă. De exemplu, 55 de terenuri cu o suprafață de 30 de hectare, 44 de terenuri cu o suprafață de 25 de hectare. Am putea spune că sunt latifundiari”, a declarat experta Transparency, Ianina Spinei.

La capitolul mașini Numărul persoanelor care declară mijloace de transport, precum şi numărul acestor mijloace este în creştere. Circa 80% dintre procurori și aproape jumătate de angajați ai MJ dețin autovehicule. Unu din cinci procurori conduc mașini dobânte în urma unor contracte de folosință. Unui procuror/unei familii de procuror îi revin, în medie, două autoturisme, iar unui agent public din MJ – un autoturism.

Raportul mai oferă și cifre despre verificările ANI a averilor procurorilor. Chiar dacă au fost verificate peste 1.900 de declarații de avere și interese, în final, inspectorii au emis doar opt acte de constatare, majoritatea privind nedepunerea sau depunerea tardivă a declaraţiilor şi doar unul privind depistarea diferenţei substanţiale între averea dobândită şi veniturile obţinute.

Între perioada 2018-2020 au fost pornite 44 de cauze penale împotriva procurorilor. Doar 40% pe eventuale cazuri de corupție și conexe și 16% pe cazuri de îmbogățire ilicită. Cele mai multe cauze penale au fost pornite abia în anul 2021. În instanța de judecată au fost expediate 13 cauze penale în privința procurorilor dintre care 10 pe cazuri de corupție și unul pe îmbogățire ilicită.

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), a realizat în ultimii ani mai multe anchete de presă care au deconspirat averi camuflate sau nedeclarate ale unor procurori, donații impresionante de la rude, proprietăți declarate la prețuri derizorii. În baza a cel puțin opt investigații jurnalistice ale CIJM publicate pe Anticoruptie.md în anii 2018-2021, pe numele unor procurori au fost pornite dosare penale pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații. Până în prezent cel puțin 3 procurori vizați în anchetele jurnalistice ale CIJM și în dosare penale au fost eliminați din sistem.    

Mădălin Necșuțu
13/05/2022



Follow us on Telegram

Comentarii