Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea avocatului fostei șefe de la Victoriabank, Natalia Politov-Gangaș, de recuzare a trei judecători - Anatolie Țurcanu, Boris Talpă și Ghenadie Eremciuc. Magistrații formează completul care au fost repartizați să examineze plângerea depusă de Politov „împotriva acţiunilor şi actelor ilegale ale organului de urmărire penală şi ale organului care exercită activitate specială de investigaţii”. În luna septembrie 2020, procurorul general  Alexandr Stoianoglo, actualmente demis din funcție, anunța că urmărirea penală în cazul implicării băncii Victoriabank în dosarul Furtul Miliardului a fost încheiată. Acesta mai declara că instituția bancară este învinuită de spălare de bani, iar banchera - de escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în interesul unei organizații criminale. Totuși, la distanță de două luni, acuzatorii au cerut separarea dosarelor inițiate pe numele Nataliei Politov-Gangaș, deoarece urmărirea penală nu era finalizată pe ambele capete de acuzare. Judecătorul de instrucțiune a anulat însă ordonanța acuzatorilor.

În noiembrie 2020, Procuratura Anticorupție a depus recurs împotriva încheierii judecătorului de instrucție care a anulat ordonanța procurorului de disjungere a dosarului în privința fostei președinte a Comitetului de Direcție al Victoriabank. Astfel, niciunul dintre dosarele de învinuire a bancherului nu a ajuns în instanță.

„Chiar dacă judecătorul a indicat că decizia este irevocabilă, Procuratura Anticorupție consideră decizia judecătorului ilegală și anunță că o va contesta la Curtea de Apel Chișinău, instanța de recurs urmând să corecteze greșeala admisă de judecătorul de instrucție. În plus, Procuratura consideră că prin decizia adoptată, judecătorul ar fi urmărit scopul „scăpării” învinuitei de răspundere penală, motiv pentru care instituția examinează posibilitatea tragerii magistratului la răspundere”, se arăta într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale.

Pe 7 iulie 2023, avocatul Artur Airapetean a solicitat și strămutarea judecării recursului împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, la o altă instanță egală în grad, invocând faptul că judecătorii Curții de Apel Chișinău manifestă interes direct de a soluționa cauza „contrar cadrului legal”.

Colegiul penal a respins însă cererea, considerând că argumentele invocate sunt declarative.

„Colegiul penal ține să sublinieze că, motivele expuse în susţinerea cererii de strămutare, privind pretinsa imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, sunt declarative, fără motive incontestabile și potrivit legii nu constituie temei de strămutare, deoarece circumstanțele indicate în cerere, nu cad sub incidența instituției strămutării judecării cauzei”, se arată în hotărârea pronunțată integral pe 12 iulie.