Curtea de Apel Centru a micșorat de la 850 de mii la 500 de mii de lei cuantumul despăgubirilor ex-judecătorului de la Comrat, Seghei Popovici. Deși în luna februarie curent, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a  recunoscut vinovat de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii în dosarul Laundromat, Popovici a fost scos de sub urmărire penală pe un alt capăt de acuzare, în aceeași cauză - pentru complicitate la spălarea de bani. Anume aceasta a deschis portița pentru a-și adjudeca despăgubiri morale. În ancheta Spălătoria banilor publici, jurnaliștii CIJM au dezvăluit că statul urmează să achite prejudicii morale de milioane de lei în cazul judecătorilor anchetați anterior pentru complicitate la spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia, dar scoși de sub urmărire penală. Unii condamnați, alții achitați în același dosar Laundromat, dar pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei hotărâri contrare legii, 14 foști și actuali slujitori ai Femidei au depus cereri de recuperare a daunelor morale. Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Popovici a fost scos de sub urmărire penală pentru complcitate la spălarea de bani, alături de alți 13 judecători. Aceasta i-a permis să-și adjudece prejudicii morale. Ex-judecătorul a  obținut în prima instanță 850 de mii de lei. Hotărârea a fost pronunțată în data de 4 aprilie 2024, de judecătorul Petru Harmaniuc, care a considerat suma ca fiind una proporțională pentru „ tragerea ilegală la răspundere penală și aplicarea măsurilor preventive privative de libertate în temeiul art. 42 alin. (5), 243 alin. (3) lit. b) din Codul Penal, soldate cu scoaterea lui Serghei Popovici, prin ordonanța Procuraturii Anticorupție din 15 septembrie 2020, de sub urmărirea penală pornită la 15 septembrie 2016, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate”.

Decizia primei instanțe a fost contestată de Ministerul Justiției, iar Curtea de Apel Centru a micșorat suma despăgubirilor.

În același dosar, Popovici a fost recunoscut vinovat de pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii de prima instanță. Cauza penală a fost pornită în septembrie 2016 de către Procurorul General, în temeiul autosesizării Procuraturii Anticorupție. Ulterior, reprezentarea acuzării de stat a fost instrumentată tot de către Procuratura Anticorupție.

Conform acuzatorilor, în dosarul Laundromat, primele 500 de milioane de dolari au fost „spălate” anume prin semnătura judecătorului de la Comrat. Cererea în acest caz fusese depusă pe 16 noiembrie 2011 și, deși actele prezentate par îndoielnice, cum ar fi procura care nu specifică dreptul de a depune și semna cereri în judecată de către Viktor Koruts, lipsa rechizitelor bancare etc., Popovici a decis că datoria e reală și trebuie întoarsă. Soarta altor 770 de milioane a fost decisă pe 30 august 2013, la o săptămână de la depunerea cererii. Toate actele prezentate în instanță erau întocmite în limbile rusă și engleză, dar nu conțineau și rechizitele bancare ale părților. Judecătorul Popovici a dispus încasarea în folosul creditorului a sumei de 700 de milioane de dolari, precum și suma de 70 de mii de dolari de la moldoveanul Radu Vasile, care figurează în dosar cu adresa în raionul Comrat, satul Ferapontievca, str. Pobedî 12. Anticoruptie.md l-a localizat pe acest cetățean în Chișinău, cu viza de reședință în sectorul Buiucani al capitalei.

Urmărirea penală a durat aproximativ 4 luni, iar judecarea acesteia a durat mai bine de 8 ani, fiind examinat în procedură generală, inculpatul nerecunoscându-și vinovăția de comiterea faptei incriminate și fiind redistribuit de trei ori către un nou complet de judecată.

​Centrul de Investigații Jurnalistice a deconspirat într-o anchetă amplă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți figurau companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar rol de girant avea un cetățean al Republicii Moldova. Jurnaliștii au descoperit că judecătorii emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără însă a fi autentificate.