Curtea de Apel Chișinău a respins apelul Autorității Naționale de Integritate (ANI) împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, care i-a dat câștig de cauză fostului democrat, Dumitru Diacov.  Ultimul a contestat actul de constatare conform căruia ar fi fost, în 2017, în incompatibilitate de funcții. Este al doilea proces în care Diacov reușește să-și demonstreze nevonovăția. În ianuarie 2023, instanța supremă a declarat inadmisibil recursul ANI privind existența diferenței substanțiale, în mărime de peste 600 de mii de lei, între veniturile obţinute de către Dumitru Diacov şi soţia sa, în perioada 1 august 2016 - 9 iulie 2019.

Inspectorii de integritate au constatat că, în 2017, în timp ce îşi exercita mandatul de deputat, Dumitru Diacov ar fi deţinut şi calitatea de președinte al Fundaţiei pentru Democraţie şi Progres. „Deși a avut termenul de până la 30 de zile pentru a renunța la funcția incompatibilă, conform răspunsului oferit de comisia parlamentară numiri și imunități, subiectul nu a depus o cerere în vederea soluționării stării de incompatibilitate. Același lucru s-a întâmplat și în următorul mandat de deputat, obținut în anul anul 2019”, se arăta în comunicatul ANI.

Inspectorul de integritate care a emis actul de constatare susţine că ar fi descoperit acte prin care se confirmă că Diacov și-a exercitat atribuțiile de conducător al fundației. Mai exact, în perioada 2018- 2020, a semnat mai multe documente în interesul fundației cu instituțiile bancare, ordine interne, rapoarte de activitate, precum și a avut mai multe participări în cadrul ședințelor fundației.

Fostul deputat a confirmat deținerea acestei funcții, însă a invocat faptul că nu are contracte individuale de muncă cu această fundație, nu are angajați și salariați, iar activitatea și implicarea în cadrul fundației este una voluntară. Totodată, fostul deputat a menționat că actele financiare au fost semnate de către directorul executiv al fundației.

În ianuarie 2023, fostul deputat democrat a câștigat litigiul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI), după ce instanța supremă a declarat inadmisibil recursul ANI. În actul cu bucluc, inspectorul a constatat existența diferenței substanțiale, în mărime de peste 600 de mii de lei, între veniturile obţinute de către Dumitru Diacov şi soţia sa, în perioada 1 august 2016 - 9 iulie 2019.

Completul specializat în examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie a ajuns la concluzia că argumentele ANI sunt insuficiente și contravin normelor legale valabile în perioada în care averea lui Diacov a fost supusă controlului. Încheierea a fost pronunțată de președintele completului, Ala Cobăneanu și judecătorii Nina Vascan și Nicolae Craiu.

Democratul Dumitru Diacov a contestat actul ANI, în luna februarie 2021. În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că actul emis este ilegal și îi lezează drepturile, inclusiv în ceea ce privește dreptul de acces la о funcţie publică şi de demnitate publică ре о perioadă de 3 ani, dreptul la carieră şi formare profesională şi dreptul la onoare şi reputație profesională.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea în contencios administrativ înaintată de Dumitru Diacov a fost admisă, fiind anulat actul de constatare nr. 43/11 din 16 februarie 2021. Ulterior, prin decizia din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Chişinău, s-a respins apelul depus Autoritatea Naţională de Integritate.

Curtea de Apel Chişinău a reținut că constatările inspectorului referitoare la deținerea sau nedeținerea efectivă a sumelor declarate în 2012 sunt absolut arbitrare și nu țin de competența inspectorului de integritate. Or, legiuitorul prin art. 226/7 alin. (1) Cod fiscal, a impus persoanelor fizice cetățeni ai Republicii Moldova, care la data de 1 ianuarie 2012 dețin mijloace bănești în sumă mai mare de 500 mii lei și mai mică de un milion lei, obligația de a depune la organele fiscale, până la 31 decembrie 2012, declaraţia cu privire la disponibilul de mijloace băneşti. Astfel, statul, prin norma menționată, a recunoscut disponibilul de mijloace bănești persoanelor care au declarat suma mai mică de un milion lei, fără a fi necesare documente care confirmă disponibilul sumei declarate.

Și CSJ a constatat că inspectorul de integritate a stabilit unipersonal modalitatea de calcul a venitului net și anume, „venitul net a fost calculat reieșind din mijloacele bănești extrase în numerar de reclamant și soția acestuia de pe conturile de card, adică doar sumele mijloacelor bănești extrase la bancomat”.