Fosta judecătoare, Svetlana Tizu, eliberată din sistem de președinta Maia Sandu, a cerut instanței supreme accelerarea examinării procesului în care solicită achitarea salariului pe care l-a ratat în perioada suspendării din funcție. Este vorba despre cei aproape patru ani de zile, în care a avut statutul de învinuită în Dosarul magistratelor, care se referă la mușamalizarea unui caz de malpraxis, soldat cu decesul unui nou-născut. Deși a fost achitată în 2021, acuzatorii nu au renunțat la învinuirile în privința sa și au depus recurs la decizia Curții de Apel Comrat.

În luna mai 2024, magistrații instanței de apel au casat hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, care a obligat Judecătoria Chișinău să-i achite plățile salariale magistratei Svetlana Tizu, pentru  23 octombrie 2018 – 10 octombrie 2023, perioadă în care a fost suspendată din funcție. 

Stela Procopciuc, noul judecător raportor

Fosta judecătoare s-a adresat instanței supreme ca să-și facă dreptate. Examinarea admisibilității recursului a fost fixată pentru luna mai, iar apoi reprogramată pentru data de 12 noiembrie 2025, după ce judecătorul Ion Malanciuc a trecut la Curtea Constituțională, iar dosarul a fost redistribuit judecătoarei Stela Procopciuc. Respectiv, fosta magistrată a solicitat accelerarea examinării cauzei. Completul CSJ a constatat că cererea nu este argumentată.

„Ședința de judecată privind examinarea admisibilității recursului declarat de Svetlana Tizu, împotriva deciziei din 29 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, fixată pentru data de 20 august 2025, nu avut loc, în legătură cu faptul că prin hotărârea din 24 iunie 2025 a Consiliului Superior al Magistraturii a fost desemnat domnul Ion Malanciuc în funcția de judecător la Curtea Constituțională din data depunerii jurământului, 17 august 2025, pe un termen de 6 ani și a fost suspendat de drept din funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, pe perioada exercitării mandatului de judecător la Curtea Constituțională. 25. Prin încheierea din 25 august 2025 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, Stela Procopciuc, s-a dispus ca dosarele aflate în procedura judecătorului Ion Malanciuc, să fie transmise Secției evidență procesuală a cauzelor civile, comerciale și de contencios administrativ pentru redistribuire prin intermediul PIGD altor judecători. Ulterior, ca rezultat al repartizării aleatorii repetate a dosarelor, cauza de contencios administrativ a fost repartizată, la 29 septembrie 2025, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, spre examinare în ordine de recurs, judecătorului raportor Stela Procopciuc. Astfel, conform disponibilității agendei judecătorului-raportor, cauza a fost fixată spre examinare în ordine de recurs pentru data de 12 noiembrie 2025, ora 09:00”, se subliniază în decizia CSJ.

Totodată, în încheiere se subliniază că „viteza examinării recursurilor de către Curtea Supremă de Justiție este îngreunată de demisiile judecătorilor Curții Supreme de Justiție, în anul 2023, și nenumirea altor judecători”.

Astfel, judecătorul raportor Stela Procopciuc, care exercită și atribuțiile de Președinte interimar al Curții Supreme de Justiție, are în procedură în jur de 318 de dosare. Pe lângă acestea, este membru al completelor de judecată speciale care examinează contestațiile declarate în temeiul Legii nr.26 din 10 martie 2022, Legii nr.65 din 30 martie 2023 și Legii nr. 252 din 17 august 2023, care se referă la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. De asemenea, judecătorul Stela Procopciuc examinează în primă instanță contestațiile depuse împotriva Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Ultimele categorii de cauze se examinează în termen restrâns și în ședințe de judecată cu participarea părților.

„Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului, obligația pozitivă a instanțelor judecătorești de a adopta toate măsurile necesare pentru ca procesul civil să se desfășoare în termenul rezonabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din CEDO, obligație care a fost îndeplinită în speța de față. 31. Din cererea de accelerare, Completul de judecată nu constată existența premiselor de încălcare a termenului rezonabil la examinarea recursului declarat de Svetlana Tizu, ședința de judecată fiind stabilită în cel mai proxim termen, ținându-se cont de sarcina de lucru, agenda judecătorilor, numărul de dosare repartizate raportat la numărul de judecători care efectiv lucrează, timpul necesar pentru studierea dosarului, existența mai multor dosare pentru examinare în regim de urgență și prioritar”, a conchis instanța.

Trena unui dosar pentru care statul a plătit sute de mii de lei despăgubiri

În luna octombrie 2023, judecătoarea Svetlana Tizu, care a figurat în Dosarul magistratelor, dar a fost achitată, a scăpat de suspendarea din funcție și a revenit la Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Două săptămâni mai târziu însă, CSM a decis să propună președintei Maia Sandu să o elibereze din funcție, după ce membrii CSM i-au adresat mai multe întrebări privind cazul de corupție în care a fost vizată.

Tizu susține că acuzațiile care i se aduc nu au fost obiect al investigațiilor Inspecției judiciare și nu sunt fondate. 

Între timp, statul va plăti familiei Parpalac 700 de mii de lei prejudicii morale, după ce și-a pierdut copilul în urma unor manevre medicale greșite efectuate de medicul obstetrician de la Institutul Mamei și Copilului, Vadim Scarlat. Familia a acționat în instanță instituția încă în 2020, solicitând un prejudiciu moral de 2 milioane de lei pentru suferința provocată de moartea bebelușului. Prima instanță a dispus achitarea sumei de 700 de mii de lei, iar instanța de apel a mărit cuantumul prejudiciului cauzat până la 2 milioane de lei. Curtea Supremă de Justiție a casat ultima decizie, menținând soluția din 31 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

„ …este neîntemeiată concluzia instanţei de apel în partea modificării hotărârii primei instanţe prin majorare a compensaţiei prejudiciului moral cauzat de la 700 000 de lei la 2 000 000 de lei, care este o suma exagerat de mare şi nu corespunde principiului general al echităţii”, se arată în concluzia completului format din judecătorii Stela Procopciuc, Oxana Parfeni și Mariana Ursachi.

„Mâna blândă” a justiției

În „Dosarul magistratelor” au figurat zece persoane - cinci judecători, un procuror, un avocat, un asistent judiciar, un medic și un inculpat într-un alt dosar, a fost trimis în judecată de către Procuratura Anticorupție în aprilie 2019.  Procurorii declarau că cele cinci judecătoare ar fi pretins și primit sume de bani în proporții deosebit de mari pentru a emite decizii favorabile în mai multe cauze penale aflate în examinare.

La 17 martie 2021, toate cele cinci judecătoare, printre care și Svetlana Tizu, au fost achitate, după ce s-a constatat inexistența faptei infracțiunii, iar în luna iunie 2021, Curtea de Apel Comrat a menținut hotărârea instanței de fond. 

Singurul care a primit o sentință de condamnare în dosar este asistentul judecătoarei Liubovi Brînza. El a fost recunoscut vinovat de trafic de influență și i-a fost stabilită o pedeapsă cu închisoare pe un termen de trei ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Pedeapsa însă a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de trei ani.

Medicul Vadim Scarlat a fost învinuit că, prin intermediul asistentului judiciar, a transmis 2.000 de euro unui magistrat pentru a fi absolvit de pedeapsă în dosar. Medicul și-a recunoscut vinovăția și a fost judecat în procedură simplificată, fiindu-i aplicată o amendă de 115.000 de lei.

Recursul, miza întregului proces

Procurorii au depus recurs la decizia Curții de Apel Comrat, păstrând învinuirile doar în cazul a două magistrate – Svetlana Tizu și Liubov Brînza, ultima figurând în filmulețul publicat de acuzatori, în momentul în care număra și distribuia în plicuri bani. În privinţa celorlalte trei magistrate, dar şi a procurorei Vera Chiranda, care este naşa de cununie a fostului procuror general interimar, Dumitru Robu, Procuratura Anticorupţie nu a depus recurs.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.