Fosta soție a lui Vlad Plahotniuc, Oxana Childescu, a pierdut în prima instanță procesul în care solicită scoaterea sechestrului de pe unele bunuri înscrise pe numele său. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a constatat drept inadmisibilă acțiunea sa. Acuzatorii spun că beneficiar efectiv al acestor bunuri este Vlad Plahotniuc, deținut în enitenciarul N 13 și judecat în mai multe dosare, inclusiv în cel care vizează Furtul miliardului din sistemul bancar. În luna februarie curent, fosta șefă a procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, anunța că Oxana Childescu a fost pusă sub învinuire pentru complicitate la spălarea de bani. Totodată, Dragalin afirma că a fost expediată o cerere de asistență către autoritățile elvețiene, unde locuiește aceasta, pentru a fi interogată. 

La sfârșitul lunii mai 2020, Judecătoria Chișinău a aplicat sechestru pe 10 dintre imobilele deținute de fostul lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, în valoare de peste 33 de milioane de lei. Instanța a respins însă cinci demersuri ale procurorilor anticorupție privind aplicarea sechestrului asupra bunurilor, estimate la 7,7 milioane de euro, deținute de Plahotniuc în afara Republicii Moldova. Magistrații au admis doar un demers din cele șase privind aplicarea sechestrului asupra imobilelor lui Plahotniuc. Astfel, sechestrul a fost aplicat pe șase apartamente și patru încăperi comerciale. Judecătoria Chișinău a respins atunci demersurile privind aplicarea sechestrului pe vilele deținute de Plahotniuc în  Elveția, Franța și România, cinci autoturisme și o barcă, înregistrate în Elveția, precum și patru autoturisme înregistrate în Republica Moldova.

Procurorii au depus recurs împotriva hotărârii judecătorului de instrucție prin care demersurile de aplicare a sechestrului pe bunurile de peste hotare ale fostului lider al democraților, Curtea de Apel Chișinău a respins însă, ca neîntemeiat, recursul acuzatorilor.

În luna iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins o altă cerere de strămutare depusă de apărătorul fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc.  Avocatul Lucian Rogac a solicitat ca examinarea recursului  împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din  25 septembrie 2020, prin care a fost autorizată aplicarea sechestrului pe o parte din bunurile lui Plahotniuc, să fie preluată de o altă instanță egală în grad. Magistrații CSJ au conchis că motivul invocat de „neîncredere în judecători” nu este unul întemeiat și au dispus judecarea cauzei în continuare la Curtea de Apel Chișinău.

În septembrie 2023, vila de milioane din Elveția a fostului lider democrat, Vlad Plahotniuc a fost pusă sub sechestru. Bunul este, la fel, adjudecat în instanță de fosta sa soție.

Fără strămutări

În luna iulie curent, Curtea de Apel Centru a respins cererea de strămutare a examinării cauzei în care Oxana Childescu solicită scoaterea sechestrului de pe vila din Elveția. Procesul se află pe rolul instanței de fond din 2021 și urmează să fie conexat la cel în care compania  SA Mareches, care este proprietarul din acte al vilei, cere același lucru.

 În susținerea cererii de strămutare, avocatul Oxanei Childescu a mențioant că instanţa la care a fost distribuită cauza nu ar fi una „constituită conform legii”. Mai exact, apărătorul a invocat faptul că Judecătoria Chişinău, sediul Centru, nu are un preşedinte numit cu atribuții depline, funcța fiind exercitată de un interimar.

„Din motiv că instanţa nu este constituită conform legii, există riscul real ca judecătorii să nu fie imparţiali, fapt care va afecta modul de examinare a cauzei”, a susținut Lucian Rogac, care este și apărătorul fostului lider democrat Vlad Plahotniuc, care așteaptă extrădarea, după ce a fost reținut de autorățile elene.

„Colegiul judiciar reține că circumstanțele indicate în cererea de strămutare nu justifică pretinsa bănuială cu referire la nepărtinirea instanței de judecată implicată în examinarea cererii de chemare în judecată nr. 2-24712/2021 intentată de Childescu Oxana către Procuratura Anticorupţie, intervenient accesoriu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale privind ridicarea sechestrului de pe bunuri, și cererea de chemare în judecată înaintată de SA „Mareches” către Procuratura Anticorupţie, intervenient accesoriu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale privind ridicarea sechestrului de pe bunuri”, se arată în decizia instanței de apel.

Respectiv, cauza va fi examinată ân continuare la Judectoria Chișinău, sediul Centru.

Oxana Childescu își adjudecă, din 2021, dreptul asupra vilei din Elveția, pusă sub sechestru de autoritățile elvețiene la solicitarea procurorilor moldoveni.

„Acest bun a fost cumpărat din banii lui Vlad Plahotniuc în 2012 pentru o sumă de aproximativ 26 de milioane de dolari – bugetul PA pentru aproximativ 13 ani. În prezent este înghețată, proprietarii nu pot vinde acest bun. Sperăm să avansăm cât mai mult pe dosarul penal care este deja în judecată, unde, dacă va fi condamnat Plahotniuc, ar fi posibil să recuperăm prejudiciul cauzat în acest caz inclusiv cu banii din vila care este sechestrată în Elveția”, declara șefa PA din acea perioadă, Veronica Dragalin.

Apartamentele din Chișinău

Anticoruptie.md a deconspirat cum, înainte de a părăsi Republica Moldova, Vlad Plahotniuc a vândut toate proprietățile de pe strada Bulgară din capitală finului său de cununie, ex-președinteluie Parlamentului, Andrian Candu. 

În mare parte, proprietăţile imobiliare deţinute de soţii Plahotniuc în blocul de pe strada Bulgară 41 din Chişinău au fost cumpărate şi comasate de la lansarea lui Vladimir Plahotniuc în politică.

Până în 2009, soţii Plahotniuc erau proprietarii unui singur apartament din acel bloc, de doar 52 de metri pătraţi, pe care l-au vândut în 2011 firmei Finpar Invest SRL şi despre care am putea spune că a rămas, mai mult sau mai puţin, în posesia aceluiaşi Plahotniuc. Toate aceste nereguli din declaraţiile de avere ale politicianului nu au atras însă atenţia ANI, singura instituţie abilitată să verifice dacă un demnitar îşi ascunde sau nu averile şi veniturile.

Portalul Anticoruptie.md a scris că, până la sfârșitul anului 2024, în mult pătimitul dosar al furtului din sistemul bancar au fost aplicate sau transmise pentru executare încheieri aferente măsurilor asiguratorii în mărime de aproape 8 miliarde de lei, dar au fost recuperate nici 3 miliarde. Totul, pentru că multe bunuri puse sub sechestru au fost trecute pe numele unor interpuși.