Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a amânat pentru luna decembrie examinarea recursului în cauza fostului președinte al instituției, Ion Muruianu, împotriva Consiliului Superior al Magistrturii (CSM). În calitate de terți îi regăsim pe magistrații Valentina Barba, Nina Cernat, Svetlana Caitaz, Sergiu Furdui, Eugenia Fistican și Iulia Cimpoi, care s-a plâns în instanță pe decizia CSM din 2012 de a-i transferarea în instanțe ierarhic inferioare. Anticoruptie.md a deconspirat cum mai mulţi judecători cu probleme de integritate, printre care și Ion Muruianu, au părăsit „onorabil” sistemul, după ce şi-au aranjat un trai confortabil, fără ca să dea socoteală cât de puţin pentru modul în care şi-au făcut averile care depăşesc cu mult limitele veniturilor oficiale. Unii au plecat după atingerea limitei de vârstă, cu pensii lunare, pe care oamenii de rând nu le primesc într-un an, alţii s-au retras în avocatură şi atrag clienţi bănoşi profitând de faptul că au fost judecători. Niciunul dintre magistrații cu probleme de integritate nu a fost tras la răspundere, iar odată cu trecerea timpului numele lor au început să fie date uitării.

Ședința din data de 11 iulie 2023 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a încheiat cu  discuții aprinse care au fost provocate de o chestiune inclusă pe agenda suplimentară a ședinței de către președintele CSM, pe atunci interimar, Sergiu Caraman. Subiectul era legat de executarea unei decizii a instanței de apel prin care a fost anulată o hotărâre de acum 11 ani a CSM, atunci când 7 magistrați de la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) au fost transferați în alte instanțe judecătorești. Așadar, toți cei șapte magistrați ar putea reveni în funcția de judecător la CSJ. 

Caraman, care a fost și raportorul acestei chestiuni, a fost somat de unii membri CSM să ofere explicații despre scopul executării acestei hotărâri, fiind acuzat indirect că ar apăra anumite interese. Cele mai multe întrebări pentru Caraman le-a avut Ion Guzun, membrul CSM ales de legislativ.

„Cineva prin acrobații politice încearcă să ne ducă pe o altă latură și o formă de răzbunare, indiferent de persoanele vizate în hotărâri. Sunt îngrijorat că cineva, printr-o hotărâre a CSM, care acum încearcă să se pună la vot, încercăm să fim deviați de la acest subiect”, a punctat Guzun.

În cele din urmă, cu patru voturi pro și trei împotrivă CSM a luat act de hotărârea emisă de Curtea de Apel Chișinău pe 19 mai 2022. Membrii CSM au propus să fie solicitată o explicație de la Curtea de Apel despre modul de executare a hotărârii și dacă persoanele terțe trebuie repuse în drepturi. 

În calitate de reclamant al cauzei examinate în instanța de apel a fost magistratul Ion Muruianu. Împreună cu el, în calitate de persoane terțe s-au alăturat și celalți 6 magistrați care, la fel ca Muruianu, au fost transferați în instanțele de judecată inferioare. Potrivit hotărârii emise de Curtea de Apel pe acest dosar, a fost admisă acțiunea înaintată de Muruianu Ion, fără a fi specificate și persoanele terțe. 

„...Transferul reclamantului din funcţia de judecător al CSJ la o instanţă ierarhic inferioară, a afectat relaţiile acestuia cu alte persoane, inclusiv relaţiile de natură profesională, precum şi impactul asupra reputaţiei sale profesionale, ţinând cont că el deţinuse chiar şi funcţia de preşedinte al Curții Supreme de Justiție. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii adoptând actul administrativ contestat, a ignorat acel fapt că emiterea hotărârii de transfer a judecătorilor la o instanță ierarhic inferioară, fără consimțământul acestora, ar putea avea consecinţe negative semnificative inclusiv asupra bunăstării morale a acestora, la caz fiind vorba de reclamant. Or, de către reclamant, situația creată a fost apreciată drept o echivalare cu o măsură de sancționare pentru activitate ineficientă și necorespunzătoare criteriilor stabilite, în general. Aparent, acest fapt ar sugera că reputația sa profesională fusese afectată”, se menționează în hotărârea instanței de apel. 

De-a lungul activității, Muruianu a fost supus criticilor din partea societăţii civile, a partidelor de opoziţe şi a unor instituţii de presă pentru că în perioada guvernării comuniste ar fi slujit intereselor de partid, iar prin interrmediul său Vladimir Voronin ar fi controlat sistemul judecătoresc. Fostul magistrat a fost criticat de presă şi după ce a spus că unii ziarişti nu sunt câinii de pază ai democraţiei, ci „câini turbaţi”. Jurnaliștii au cerut demisia judecătorului.

După plecarea comuniștilor de la putere, în vara anului 2009, partidele pro europene ajunse în Parlament au pus problema demiterii lui Muruianu. În 2010, Parlamentul l-a demis pe judecătorul Ion Muruianu din funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Pentru demitere au votat deputaţii coaliţiei de guvernămînt. Unul din motivele demiterii a fost că a jignit presa, iar altul a fost numărul mare de dosare pierdute de Republica Moldova la CEDO, în urma deciziilor pronunţate de Muruianu. Decizia deputaţilor a fost calificată de Curtea Constituţională drept neconstituţională, iar Ion Muruianu a revenit în funcţie, până când mandatul său a expirat.

Pe 7 septembrie 2021, fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, a părăsit sistemul după 31 de ani de activitate. Demisia sa a fost motivată de faptul că a atins vârsta de 65 de ani şi, conform legii, nu mai are dreptul să activeze ca magistrat.