Două apartamente în Chișinău, care aparțin lui Ilan Șor, vor fi scoase la licitație, iar banii vor ajunge pe conturile Băncii de Economii în proces de lichidare. Executorul judecătoresc a primit undă verde din partea Curții de Apel Centru, care a respins irevocabil recursul declarat de avocatul oligarhului, Aureliu Colenco. Pe apartamentele care aparțin policianului condamnat la 15 ani de închisoare pentru escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarul Frauda bancară a fost pus anterior sechestru. În cadrul procedurii de executare silită urmează să fie recuperată suma de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii, în parte din contul bunurilor mobile și imobile care i-au rămas lui Șor în Republica Moldova.

Conform surselor Anticoruptie.md, este vorba despre două apartamente din strada Florica Niță, din capitală. În total, suprafața celor două imobile ajunge la aproximativ 400 de metri pătrați. 

Avocatul lui Ilan Șor a contestat procesul-verbal de sechestru, din 19 martie 2024, argumentând că „nu au fost individualizate bunurile sechestrate în asemenea măsură încât acestea să poată fi identificate și să nu poată fi înlocuite cu alte bunuri de același gen dar de o valoare mult mai mică; nu a fost indicată starea acestora și nici gradul de uzură al lor, mai ales, în condițiile în care acestea vor fi evaluate ulterior și că au fost transmise spre păstrare creditorului, astfel încât, nu poate fi asigurată integritatea și starea lor”.

De altă parte, și prima instanță, și Curtea de Apel Centru, au respins ca fiind neîntemeiată poziția recurentului cu privire la încălcarea ordinii de urmărire a bunurilor, subliniind că „procedura de valorificare a bunurilor sechestrate este un pas distinct, iar aplicarea sechestrului nu înseamnă automat că bunul va fi vândut”.

„Colegiul apreciază critic poziția recurentului cu privire la faptul că neindividualizarea bunurilor sechestrate și neindicarea stării lor constituie temei de nulitate a procesului-verbal de sechestru, or, un act procedural poate fi anulat doar dacă legea prevede expres nulitatea pentru nerespectarea acestei cerințe sau dacă neregularitatea respectivă produce o vătămare procesuală semnificativă părții interesate, iar aceasta nu poate fi remediată altfel decât prin anularea actului. 65. Descrierea bunurilor este necesară pentru identificarea obiectelor sechestrate, dar o descriere insuficientă nu înseamnă automat nulitatea actului, ci poate fi corectată sau completată ulterior, mai mult că aceste bunuri pot fi identificate prin alte mijloace, la caz poze/video. 66. De altfel, lipsa unei descrieri detaliate a bunurilor dintr-un proces-verbal de sechestru nu constituie, prin ea însăși, un motiv de nulitate absolută, întrucât nu afectează fondul măsurii, ci doar un aspect formal, există alte mijloace de identificare a bunurilor sechestrate”, se arată în decizia Curții de Apel Centru.

Trei pistoale cu glonț și unul cu bile de cauciuc, care au aparținut lui Ilan Șor, rămân, la fel, sub sechestru. Curtea de Apel Centru a respins, pe 20 februarie, recursul apărătorului Aureliu Colenco. Armele erau încuiate într-un safeu în unul dintre apartamentele care aparțin politicianului refugiat la Moscova.

Apărătorul a depus o contestație împotriva Băncii de Economii în proces de lichidare, cu privire la anularea procesului-verbal de sechestru și transmitere la păstrare a bunurilor din 10 aprilie 2024, întocmit de executorul judecătoresc Roman Talmaci. 

Colenco a cerut anularea procesului-verbal de sechestru și transmiterea la păstrare de către executorul judecătoresc Talmaci Roman în cadrul procedurii de executare prin care a aplicat sechestrul asupra bunurilor ce aparțin cu drept de proprietate lui Ilan Șor. Este vorba de un pistol cu bile de cauciuc și trei cu glonț, permisul de armă, precum și un arsenal de cartușe de divers model.

Armele au fost depistate într-un safeu după ce s-a autorizat pătrunderea forțată într-unul dintre imobilele lui Ilan Șor. La fața locului a fost identificat un safeu încuiat, care a fost sigilat de către executorul judecătoresc. Ulterior, a fost efectuată ieșirea repetată a executorului judecătoresc cu scopul deschiderii safeului. Astfel, în prezența apărătorului Aureliu Colenco a fost descuiat safeul metalic, iar în interior au fost depistate mai multe arme.

În interesul clientului său, Colenco a contestat procesul-verbal, indicând asupra mai multor abateri, cum ar fi lipsa valorii bunurilor sechestrate. Judecătorul a subliniat însă că armele identificate sunt urmărite în condițiile Legii privind regimul armelor și al munițiilor cu destinație civilă.

„Astfel, nu este de competența executorului judecătoresc sau a evaluatorului (prin prisma prevederilor art. 117 Cod de Executare al RM) de a evalua și a stabili prețul armelor urmărite în cadrul procedurii de executare, aceste atribuții revenind armunierilor licențiați, conform prevederilor Legii nr. 130/2012. Executorul judecătoresc fiind responsabil de gestionarea procedurii de executare conform Codului de Executare al RM și de asigurarea respectării procedurilor legale în cadrul procesului de executare, întrucât evaluarea valorii armelor implică expertiză în domeniul armamentului, este de competența specialiștilor armurieri licențiați care sunt mai bine pregătiți să ofere o evaluare precisă și obiectivă a acestor bunuri”, se arată în încheierea pronunțată pe 29 aprilie 2024.

Recent, Curtea de Apel Centru a menținut decizia primei instanțe.

La sfârșitul lunii iulie 2023, executorul judecătoresc Roman Talmaci a anunțat că a început procedura de recuperare a sumei de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii. Banii urmează să fie încasați de la Șor după ce a fost condamnat irevocabil în dosarul Frauda bancară.

Procuratura Anticorupție a declarat pentru Portalul Anticoruptie.md că, momentan, sub sechestru sunt puse mai multe bunuri ale lui Ilan Șor - 9 construcții și încăperi locative, 5 terenuri pentru construcții, 18 mijloace de transport, 6 cote în capital social, dar și mijloace bănești din 20 de conturi bancare.

Într-o anchetă realizată de Centrul de Investigații Jurnalistice în 2011, reporterii au demonstrat că proprietățile Sindicatelor erau vândute pe nimic firmelor lui Ilan Șor, care le punea în gaj și lua credite de 3-10 ori mai mari decât valoarea acestora. Creditele erau contractate de la Banca de Economii și Banca Socială. 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.