Ministerul Justiției a contestat decizia primei instanțe care a dispus achitarea a 400 de mii de lei prejudicii morale în cazul fostului judecător, Ștefan Niță. Condamnat în Dosarul Laundromat pentru pronunțarea cu bună-știință a unei hotărâri contrare legii, Niță a fost scos de sub urmărire penală pe un alt articol, și anume complicitate la spălarea de bani. Actualmente avocat, fostul magistrat a pretins o sumă de două ori mai mare „ca urmare a tragerii ilegale la răspundere penală, a detenției ilegale, a aplicării ilegale a măsurii preventive sub formă de control judiciar și interdicția de a nu părăsi tara”. Portalul Anticoruptie.md a relatat că statul urmează să achite prejudicii morale de 3 milioane 526 de mii de lei în cazul judecătorilor anchetați anterior pentru complicitate la spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia, dar scoși de sub urmărire penală. Unii condamnați, alții achitați în același dosar Laundromat, 14 foști și actuali slujitori ai Femidei au depus cereri de recuperare a daunelor morale. Ministerul Justiției a declarat  că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate. 

Niță s-a plâns instanței că perioada urmăririi penale i-a afectat considerabil starea psiho - emoţională.

Pe 3 aprilie curent, fostul magistrat Ștefan Niță a fost condamnat în dosarul Laundromat, dar nu va executa nicio pedeapsă din cauza expirării termenului de prescripție. Această condamnare, în opinia Procuraturii Anticorupție, reprezintă o „decizie importantă pentru investigarea afacerii oneroase  la nivel internațional prin care au fost spălate în total 156 miliarde de dolari, inclusiv 22 de miliarde prin sistemul bancar și cel judecătoresc din Republica Moldova”.

Niță este învinuit că în 2011, exercitând funcția de judecător, a emis o ordonanță prin care a dispus încasarea unei datorii în valoare de 200 de milioane de dolari în beneficiul unei companiii din Noua Zeelandă, chiar dacă lipseau actele care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului.

De asemenea, procurorii îl învinuiesc pe fostul magisrat că a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar nu erau autentificate corespunzător și nici legalizate. Prin urmare, la pronunțarea hotărârii judecătorești, inculpatul a ignorat procedurile legale.

Hotărârea emisă de fostul magistrat pe 22 iulie 2011 a avut consecințe financiare considerabile – 200 milioane de dolari, echivalentul a 2,3 miliarde de lei conform cursului oficial de schimb stabilit de Banca Națională a Moldovei la data săvârșirii faptei.

Ulterior, sentința a fost transmisă unui executor judecătoresc, ce a încasat forțat, în iulie 2011 - februarie 2012, mijloace bănești în valoare totală de 5,5 miliarde de ruble rusești de pe conturile corespondente ale băncilor din Federația Rusă deschise la Moldinconbank. Banii au fost convertiți și transferați pe conturile companiei din Noua Zeelandă.

Urmărirea penală a durat aproximativ patru luni, iar examinarea cauzei în instanță – șapte ani. Procurorii explică această tergiversare prin multiplele cereri de recuzare înaintate de avocații învinuitului, fapt ce a generat reluarea judecării cauzei de la început. Cauza s-a aflat în examinare în prima instanță de la 24 iunie 2017, iar în actualul complet - de la 9 martie 2023 până la 3 aprilie 2024.

Cu toate acestea, Ștefan Niță nu și-a recunoscut vinovăția. Fostul magistrat a contestat decizia instanței de fond, iar examinarea apelului este planificată pentru luna martie, 2025.

Conform informațiilor Procuraturii Anticorupție, până în acest moment, în Dosarul Laudromat au fost pronunțate 11 hotărâri. 4 magistrați au fost condamnați, iar 7 - achitați. Toate deciziile din prima instanță în dosarul Laundromat fost contestate la Curtea de Apel Chișinău. Vineri, 28 iunie, a fost pronunțată sentința în dosarul inițiat pe numele ex-judecătorului Gheorghe Gorun, la aproximativ șapte ani din momentul în care a ajuns pe masa magistraților.

Sentința o repetă cu exactitate pe cele pronunțate anterior. Respectiv, fostul magistrat a fost recunoscut vinovat de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, pentru pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri contrare legii, însă a fost eliberat de pedeapsă din cauza survenirii prescripției tragerii la răspundere penală. 

În 2010, judecătorul a emis o hotărâre contrară legii într-un caz civil la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie, privind încasarea datoriei în sumă de 180 milioane dolari, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova și două companii din Federația Rusă. 

În al doilea episod, prin aceeași schemă, în martie 2013, judecătorul a emis o altă hotărâre contrară legii într-un alt caz civil la cererea unei companii cu sediul în Marea Britanie privind încasarea datoriei în valoare de 610 milioane de dolari, în mod solidar, de la debitorii: o persoană fizică cu domiciliul în Republica Moldova, o companie din Seychelles și patru companii din Federația Rusă.

Judecătorul a emis ordonanța judecătorească prin care a dispus încasarea datoriei de 180 milioane dolari și 610 milioane de dolari în beneficiul unei companii străine/nerezidente cu sediul în Marea Britanie, în ciuda lipsei actelor juridice valabile care să ateste împuternicirile reprezentantului creditorului. De asemenea, judecătorul a ignorat faptul că și restul documentelor anexate la dosar nu erau autentificate corespunzător, precum și nici legalizate. Astfel, inculpatul a ignorat procedurile legale la pronunțarea hotărârii judecătorești. 

Ordonanțele judecătorești au fost transmise unui executor judecătoresc, care a încasat forțat suma de 180 milioane dolari și 610 milioane de dolari din conturile bancare ale companiilor din Rusia și Seychelles, precum și de la cetățeni din RM în folosul „creditorului”.

Centrul de Investigații Jurnalistice a deconspirat într-o anchetă amplă circumstanțele în care judecătorii au eliberat ordonanțele de încasare a datoriilor. Schemele folosite au fost de fiecare dată aceleași – în calitate de creditori, debitori, fidejusori, giranți figurau companii off-shore din Marea Britanie, Noua Zeelandă, Belize, Federația Rusă, iar rol de girant avea un cetățean al Republicii Moldova. Jurnaliștii au descoperit că judecătorii emiteau ordonanțe în baza unor xerocopii ale actelor, eliberate de autorități din străinătate, fără însă a fi autentificate.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat.