DOC// Patimi după Comisia Pre-Vetting. De ce magistratul Iurie Bejenaru a cerut recuzarea colegului său din CSJ

Viorica Mija
14/11/2023

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins cererea magistratului Iurie Bejenaru de recuzare a judecătorului Ion Malanciuc, care face parte din completul pentru examinarea cauzei Bejenaru vs Comisia Pre-Vetting. În timp ce Bejenaru s-a plâns că unele declarații publice ale colegului său indică deja atitudinea pe care o va aborda acesta la examinarea cauzei, reprezentantul Comisiei Pre-Vetting a avertizat că excluderea lui Malanciuc ar putea reprezenta un precedent periculos, atunci când reclamantul își alege judecătorul după bunul său plac.

La 9 ianuarie 2023, Iurie Bejenaru a depus cerere de contestare împotriva Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Pre-Vetting), prin care a solicitat anularea deciziei de nepromovare, dar și reevaluarea sa. 

Dosarul a fost distribuit completului în componenţa: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Aliona Donos (judecători). Membru supleant – Boris Talpă (judecător). În cadrul ședinței de judecată din 10 noiembrie 2023, avocații Rodion Tocan și Marian Bucătaru, care reprezintă interesele reclamantului Iurie Bejenaru, au înaintat propunere de recuzare judecătorului Ion Malanciuc. În motivarea cererii depuse, avocații Rodion Tocan și Marian Bucătaru au indicat că judecătorul Ion Malanciuc și-a expus opinia în mod public cu privire la aprecierea probelor, declarând că „pe parcursul procesului de evaluare sarcina probațiunii trece asupra candidatului”, „neexercitarea dreptului riscă să ducă Comisia la concluzia că există dubii serioase că candidatul nu întrunește criterii de integritate”, „transferul sarcinii probei nu numai că încalcă, dar și protejează dreptul candidatului”, „rațiunea trecerii sarcinii probațiunii către candidat a fost dezvoltată la nivel internațional”, „Comisia a respectat cu strictețe obiectul mandatului său, fiind explicită în dispozitivul deciziei”, „existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată”. Prin urmare, judecătorul Ion Malanciuc ar avea o părere preconcepută asupra cazului dat.

De altă parte, reprezentantul Comisiei Pre-Vetting în proces a reiterat că eventuala admitere a cererii de recuzare a unui judecător pe temeiurile invocate ar duce la o practică vicioasă şi ar da posibilitate petentului de a-şi alege judecătorul  întru soluţionarea cauzei.

Examinând cererea depusă de apărătorii lui Iurie Bejenaru, completul de judecată special instituit în cadrul CSJ a decis respingerea acesteia.

În timpul audierilor în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting, Iurie Bejenaru a fost întrebat despre modul în care în anul 2007 a dobândit un teren de 0,06 ha în orașul Durlești, municipiul Chișinău. Judecătorul a motivat că în acea perioadă locuia într-un apartament cu o suprafață locuibilă de 41,3 mp, spațiu insuficient pentru o familie compusă din patru persoane. Respectiv, a înaintat o cerere de îmbunătățire a condițiilor de trai la Consiliul local Durlești, care a și fost acceptată, fiindu-i oferit cu titlu gratuit un teren pentru construcții. Cu toate acestea, magistratul nu a inițiat nicio construcție, dar a vândut terenul în 2016 la un preț de 300 mii lei. De altă parte, „comisia nu a considerat convingător faptul că Bejenaru nu și-a putut construi o casă din lipsa de mijloace financiare, veniturile totale ale familiei constituind, în perioada 2007-2015, 3.743.765 lei”.

Comisia a precizat că în baza hotărârilor emise de Consiliul local Durlești au fost deschise două dosare penale. Mai exact, 114 persoane ar fi obținut în mod fraudulos drept de proprietate asupra unor terenuri.  Bejenaru a răspuns că nu a fost implicat în niciunul dintre dosare.

Comisia a exprimat și dubii serioase cu privire la modalitatea de dobândire de către părinții magistratului a unei case de 101 metri pătrați și a unui teren de 0,06 ha în municipiul Chișinău, bunuri moștenite în 2016 de către judecător și care se regăsesc în ultima declarație de avere și interese personale depusă la ANI pentru anul 2022. Proprietatea ar fi fost achiziționată de părinții săi în anul 2008 cu 1.036.661 lei, în timp ce venitul burt înregistrat de aceștia  în perioada 1994-2008 era de 34.125 lei. Prin urmare, a constatat Comisia, „venitul părinților candidatului nu ar fi putut acoperi achiziționarea acestor imobile, ceea ce ridică îndoieli cu privire la sursa venitului și modalitatea de achiziție a acestor bunuri imobile”.

Comisia s-a interesat și despre cheltuielile făcute de magistrat la petrecerile fiului său, nunta și botezul nepotului, care nu au fost indicate în declarația de avere și interese peronale. Candidatul a menționat că nu a inclus aceste cheltuieli din greșeală, însă nu a uitat să informeze Comisia despre asta.

„Comisia a considerat că Bejenaru a omis în mod repetat să declare donații în modul prevăzut de lege și că sumele erau substanțiale, în speță depășind 862.000 lei. Astfel, Comisia a concluzionat că există o îndoială rezonabilă cu privire la conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute în legislația cu privire la declararea averii și a intereselor personale”, se arată în concluzia membrilor Comisiei Pre-Vetting.

Totodată, magistratul nu și-ar fi declarat abținerea de la examinarea cauzelor în care părțile au fost reprezentate de avocați cu care candidatul a avut o prietenie de lungă durată.

Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități. În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

Viorica Mija
14/11/2023




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii