Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a respins contestația adjunctul procurorului-șef al Procuraturii raionului Briceni, VIctor Comerzan. Ultimul nu este de acord cu concluziile Comisiei Vetting, care au dus la nepromovarea evaluării externe. Numit în funcție în decembrie 2023, pentru un mandat de 5 ani, Comerzan a candidat la o funcție de membru al Colegiului de disciplină și etică din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor.

Evaluarea candidatului Victor Comerzan a început la 22 decembrie 2023, prin notificarea Comisiei expediată candidatului cu privire la inițierea evaluării și solicitarea de a completa și prezenta declarația de avere și interese personale pentru ultimii cinci ani, care include lista persoanelor apropiate din sistemul judecătoresc, al procuraturii și din serviciul public, precum și un chestionar privind integritatea etică, în termen de șapte zile.

Candidatul a depus la 29 decembrie 2023 declarația pentru ultimii cinci ani completată și chestionarul de etică în termenul stabilit.

În timpul evaluării, Comisia a colectat informații din multiple surse, iar la 10 mai 2024, 11 iunie 2024, 19 iulie 2024, 22 august 2024, 05 septembrie 2024 şi 20 septembrie 2024, a solicitat candidatului să prezinte informații suplimentare pentru a clarifica anumite aspecte.

La 3 octombrie 2024, Comisia de evaluare a notificat candidatul Victor Comerzan că a identificat anumite aspecte în privința cărora există dubii cu privire la respectarea criteriilor de integritate financiară și etică și l-a invitat să participe la o audiere publică.

La 6 decembrie 2024 Comisia de evaluare a emis decizia nr. 30 prin care a constatat că Victor Comerzan „nu întrunește criteriile de integritate financiară şi etică, întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea, de către candidat, a criteriilor de integritate etică şi financiară şi, prin urmare, nu promovează evaluarea”.

Comisia de evaluare a constatat cheltuieli inexplicabile pentru construirea unei case de locuit în orașul Briceni. Mai exact, la 20 iulie 2004, candidatul a cumpărat două terenuri învecinate în orașul Briceni la un preț total de 2 000 lei. La 25 iunie 2005, candidatul a obținut autorizația de a construi o casă, inclusiv o mansardă, un beci, spații auxiliare şi un spațiu de depozitare. Casa a fost dată în exploatare la 31 iulie 2014.

Fiindu-i solicitate documente în care să descrie construirea casei şi să precizeze ce costuri a suportat pentru aceasta, candidatul a menționat că nu dispune de niciun document în acest sens, a explicat Comisia. 

Candidatul a explicat că toate lucrările de construcţie a casei şi a încăperilor auxiliare au fost realizate cu sprijinul rudelor, sub îndrumarea tatălui său, care anterior fusese constructor. Candidatul a menționat că sursele financiare pentru construirea casei au constat în salariul său şi al soției sale, donații din partea părinților şi un împrumut contractat în anul 2007. În opinia Comisiei de evaluare, valoarea de 160 mii lei, pe care candidatul susține că ar fi investit-o în construirea casei, până la darea în exploatare a acesteia, nu este credibilă, ba chiar în contradicție vădită cu valorile reale ale construcțiilor finalizate similare la acel moment.

Comisia de evaluare a concluzionat că are dubii serioase și în legătură cu mai multe credite pe care le-a contractat candidatul și capacitatea acestuia de a le returna, iar la o bancă ar fi prezentat informații false, așa cum nu era eligibil.

Membrii Comisiei mai susțin că au identificat avere nejustificată în sumă de 353 001 lei, pentru perioada 2017 – 2018 şi 2021.

În apărarea sa, Victor Comerzan a invocat „caracterul viciat al procedurii de evaluare și încălcarea dreptului la apărare”. Conform lui, ar fi fost comise repetate abateri de la cerințele unei bune administrări, în special prin acordarea unor termene nerezonabile pentru formularea răspunsurilor la întrebările Comisiei.

Solicitările de informații ar fi fost adresate în mod repetat în zile de sărbătoare, în zile de vineri, după încheierea programului de lucru sau în perioadele de concediu legal, ceea ce a împiedicat în mod obiectiv colectarea și transmiterea informațiilor într-un termen adecvat. Aceste circumstanțe au avut drept consecință încălcarea dreptului său la muncă și la odihnă, dar și a dreptului la o evaluare echitabilă.

Reclamantul a mai menționat că a deținut constant economii în numerar sub pragul de declarare obligatorie (15 salarii medii pe economie), iar cheltuielile curente ale familiei au fost susținute în mare parte de rude apropiate (părinți, socri), care locuiesc la țară și contribuie prin produse și resurse naturale. Reclamantul a contestat calculul Comisiei, care ar fi luat în considerare estimări arbitrare privind consumul mediu lunar (CPP), neîntemeiate pe probe concrete.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.