Avocații lui Ilan Șor au contestat decizia primei instanțe, care le-a respins cererea de anulare a procesului-verbal de punere sub sechestru a vilei oligarhului, din strada Lacului. O cerere în acest sens a fost depusă la instanța de apel în data de 15 aprilie. Este vorba despre un complex de clădiri somptuoase, în care locuia Șor atunci când era la Chișinău.

Scoaterea bunului la licitație ar putea ridica probleme, deoarece  în acte proprietar este trecut ă o altă persoană. Totuși, Șor este calificat de autorități drept beneficiar efectiv.

Reședința de lux de pe strada Lacului, 62 din capitală a fost revândută în 2019. Cele patru imobile, situate pe mai multe terenuri comasate, au fost cumpăratede un tânăr care avea la acea vreme 31 de ani, iar ipoteca în valoare de 3.500.000 de lei a fost stinsă.

Acesta se numește Serghei Trohin și este un apropiat al lui Ilan Șor, încă din perioada în care ultimul era primar al municipiului Orhei. Mai mult, conform surselor portalului Anticoruptie.md, acesta deține o funcție în cadrul Direcției Cultură a Consiliului raional Orhei.

Trohin a acționat în judecată Banca de Economii în proces de lichidare și pe Ilan Șor, adjudecându-și bunul. Până la moment, au fost anulate toate ședințele. La niciuna dintre ele, reclamantul nu se prezintă, ci este reprezentat de avocat. 

Chiar dacă declară că nu este beneficiar efectiv al vilei, avocații lui Ilan Șor cer în instanță scoaterea sechestrului de pe cartierul general al oligarhului. Aceștia susțin că actul de sechestu este ilegal și urmează a fi anulat, deoarece „imobilele aparțin cu drept de proprietate nu debitorului Ilan Șor, ci lui Trohin Serghei”.

Reprezentantul creditorului a prezentat in cadrul procedurii de executare Ordonanța ofițerului de urmărire penală, șef al SIF a ARBI a CNA, locotinent-colonel Vitalie Racu, emisă în cadrul cauzei penale privind aplicarea sechestrului în scopul reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și a solicitat să fie respinsă contestația.

Judecătoarea Nadejda Mazur a constatat faptul că, în proces, avocații lui Ilan Șor reprezintă drepturile unui terț.

„În contestație reprezentantul debitorului Ilan Șor solicită anularea procesului verbal de sechestru pe motive că bunurile imobile nu-i aparțin lui, ci lui Trohin Serghei. La întocmirea actului contestat, S.Trohin a fost prezent, nu a solicitat amânarea executării, i s-au fost adus de către executor la cunoștință prevederile art. 164 Codul de Executare, dar nu a obiectat în niciun mod. Potrivit art. 118 Codul de executare lui S.Trohin i s-a înmânat o copie de pe procesul-verbal de sechestru, la fel ca și reprezentantului debitorului- avocatul A.Colenco, fapt confirmat prin înscrisul din procesul-verbal. (...) Potrivit art. 164, al. (I) Cod de Executare, dacă o altă persoană consideră că sechestrul a fost aplicat pe bunurile ce îi aparțin cu titlu de proprietate, ea poate intenta îin procedură contencioasă o actiune de ridicare a sechestrului. Astfel, în situația în care contestatarul menționează că bunurile imobile din mun. Chișinău, str. Lacului nu aparțin debitorului Șor Ilan, dar aparțin terțului Trohin Serghei, ultimul are dreptul să înainteze în instanța de judecată, în procedură contencioasă, o acțiune de ridicare a sechestrului, conform normelor citate. Acțiunea privind ridicarea sechestrului, prevăzută la art. 164 Codul de Executare este una distinctă de cererea de contestare a actelor executorului judecătoresc, prevăzută la art. 161-163 Codul de Executare”, se arată în încheiere. 

Între timp, cele două apartamente din Chișinău, care aparțin lui Ilan Șor, au fost reevaluate. Prețul acestora a crescut cu peste 100 de mii de euro, iar licitația va fi organizată pe data de 24 aprilie. Informațiile au fost comunicate, pentru portalul Anticoruptie.md, de către executorul judecătoresc, președintele UNEJ, Roman Talmaci. Condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul Frauda bancară, Șor a fost obligat de instanță să restituie suma de peste 5 miliarde de lei în beneficiul Băncii de Economii în proces de lichidare. Deocamdată, aproximativ 600 de mii de lei au intrat în conturile băncii devalizate în cadrul procedurii de executare silită.

Firma privată, care a reevaluat imbobilele, a stabilit un preț de aproape 643 de mii de euro pentru ambele apartamente.

Ilan Șor figurează ca proprietar al apartamentului de 158 de metri pătrați din 2000, pe când avea nici 14 ani împliniți. Locuinţa i-a aparţinut până atunci lui Tudor Panţâru, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, și soției sale. Familia Şor nu a cumpărat-o de la Panţâru, ci de la alți doi proprietari - Valentina Urnorova și Grigorii Lucic, care l-au deținut timp de ... două luni. Apartamentul este evaluat la 950 de mii de lei în actele de la Cadastru. 

Treisprezece ani mai târziu, familia Șor a cumpărat apartamentul alăturat, care are o suprafață mai generoasă, de aproape 240 de metri pătrați. Imobilul a fost cumpărat de la cetățeanca Evghenia Marin. 

În investigația Apartamentele oligarhului: ultimele patimi, jurnaliștii CIJM au constatat că, din cele 5 miliarde de lei datorate de Ilan Șor BEM, în conturile băncii devalizate au ajuns aproximativ 600 de mii de lei. E o sumă infimă, recunoaște executorul judecătoresc Roman Talmaci, care mai spune că echipa sa, reprezentată în total de 5 persoane, trebuie să facă față unui volum enorm de muncă. Fiecare decizie, oricât de neînsemnată, este contestată de armata destul de impunătoare de avocați angajați de oligarh. Se pare că Ilan Șor nu este gata să se despartă ușor de averea sa. Așa cum, remunerarea muncii unui executor urmează după ce procesul de executare este finalizat, reprezentarea în instanță este, în fond, o activitate pro-bono.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.