DOC // Contestația hotărârii Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, respinsă. Cum a argumentat instanța

Julieta Savițchi
11/07/2020

Judecătoria Chișinău a respins ca neîntemeiată cererea cu privire la anularea hotărârii Comisiei pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, din 29 octombrie 2019, și obligarea instituirii unei noi comisii de preselecție a candidaților la funcția respectivă. Cererea a fost semnată de fostul procuror general adjunct, Eduard Bulat, unul dintre candidații la funcția de procuror general.

Petiționarul a invocat în instanță că concursul s-a desfășurat cu mai multe abateri, cea mai gravă fiind admiterea conflictului de interese. Potrivit reclamantului, de către Comisia de preselecție nu a fost făcut public punctajul final acordat candidaților, ceea ce permite planarea asupra rezultatelor procedurii de selecție a suspiciunii de neobiectivitate a modului de desfășurare a acesteia, precum și de partinitate a membrilor Comisiei față de anumiți candidați. Tabelele prezentate de către ex-ministrul Justiției în cadrul emisiunilor la diferite posturi de televiziune trezesc dubii referitor la modul cum au fost întocmite. Acestea nu sunt contrasemnate de către membrii Comisiei de preselecție și nu se regăsesc pe pagina oficială a Ministerului Justiției, care a fost desemnat să asigure secretariatul Comisiei de preselecție.

Eduard Bulat a mai invocat că „vizionarea înregistrărilor video ale interviurilor candidaților permite de a constata că participanții la concurs nu au fost tratați în mod egal. Astfel, deși în spațiul public au fost accesibile mai multe informații cu privire la diverse cazuri care trezesc suspiciuni asupra integrității candidaților și impun mai multe clarificări asupra fundamentării bunei lor reputații, acestea au fost puse în discuție în cadrul interviului doar în privința unor anumiți candidați, inclusiv în privința sa, ceea ce îi permite de a ajunge la concluzia unui tratament discriminatoriu și subiectiv, orientat în vederea excluderii neîntemeiate din concurs”.

Fostul candidat a invocat că prin modul cum a decurs concursul pentru selectarea procurorului general i-a fost încălcat dreptul de a avansa în funcție.

Instanța de judecată și-a argumentat decizia prin faptul că „actul administrativ vizat respectă principiul de comprehensibilitate și transparență a acțiunilor autorităților publice, este expus într-un limbaj clar și creează percepții corecte. Rezultatele concursului au fost reflectate în fișele de evaluare ale candidaților și în fișa de evaluare finală, Consiliului Superior al Procurorilor fiind înaintați candidații care au obținut punctajul cel mai mare și pentru care au votat toți membrii cu drept de vot ai Comisiei”.

Instanța a apreciat ca „nejustificate argumentele reclamantului că, în activitatea sa, Comisia nu a respectat principiile de asigurare a transparenței, imparțialității și a tratamentului egal, în special a modului de desfășurare a procedurii de intervievare și selecție a candidaților”.

 

Julieta Savițchi
11/07/2020

Comentarii