Acum un an, pe 15 octombrie 2015, ex-procurorul general Corneliu Gurin a cerut deputaților din Legislativ acordul ca să pornească urmărirea penală și să-l aresteze pe fostul prim-ministru Vlad Filat, acuzat de fraudele de la Banca de Economii şi prejudicierea sistemului financiar-bancar cu sute de milioane de euro. Între timp, demnitarul a fost condamnat la nouă ani de închisoare pentru acte de corupție, iar dosarul său a ajuns pe masa judecătorilor Curții de Apel Chișinău. Și ei, ca și colegii lor de la Judecătoria sectorului Buiucani, vor examina cazul în ședințe închise, fapt criticat în repetate rânduri de societatea civilă.

„Avem probe concludente vizând implicarea lui Vlad Filat în fraudele de la Banca de Economii, au fost audiaţi martori, există depoziţii confirmate, documente şi declaraţii. Este vorba de o crimă deosebit de gravă, de situaţii legate de influenţarea martorilor, distrugerea probelor, imposibilitatea aplicării sechestrelor pe anumite bunuri pentru recuperarea prejudiciului creat la BEM. (...) Ne aşteaptă multă muncă înainte, adevărul abia începe să iasă la iveală”, declara Gurin, acum un an, în plenul Parlamentului. 

Filat a replicat că ar fi vorba de un scenariu „ticălos” şi „bine regizat”.  „Atât timp cât Plahotniuc este prezent în viața publică din Moldova, țara nu are un viitor. Când vorbesc de el nu vă gândiți doar la dânsul. Nu este uşor, îmi pare că urmează să se întâmple o involuţie, dar asta va face curăţenia necesară ca să ajungem la evoluţie. Râde cel care râde la urmă”, a spus liberal-democratul. Totuși, 79 de deputați au dat undă verde sesizării fostului procuror general, iar la scurt timp, ex-premierul a fost reținut pentru 72 de ore și escortat la Centrul Național Anticorupție. 

La doar o zi de la reținere, în presă a apărut denunțul lui Ilan Șor, în care cel din urmă descrie în detalii ce afaceri a făcut cu fostul lider PLDM, învinuindu-l de presiuni și estorcarea unor sume impunătoare de bani. În aceeași zi, procurorii și ofițerii Anticorupție au descins la domiciliul ex-deputatului, declarând că au ridicat probe relevante care confirmă o parte din depoziţiile denunțătorului. „Șor a spus minciuni”, a fost replica lui Filat câteva luni mai târziu, la Judecătoria sectorului Buiucani. În noiembrie 2015, Filat, aflat în arest la Penitenciarul nr. 13 din Capitală, a intrat în greva foamei. Avocații săi precizau că politicianul este supus unui tratament inuman și degradant și i se limitează orice contact cu publicul. 

La mijlocul lunii decembrie 2015, procurorii anunțau că vor expedia în judecată primul dosar pornit pe numele lui Vlad Filat. Tot atunci, oamenii legii au declarat că fostul premier a recunoscut că a primit bani şi alte bunuri de la omul de afaceri Ilan Shor, valoarea totală a acestora fiind de circa 800 de milioane de lei. 

Ședințe închise și sentință motivată publicată trunchiat

La aproape opt luni de la reținere, luni, 27 iunie, magistrații Judecătoriei sectorului Buiucani au dictat sentința: politicianul a fost condamnat la nouă ani de închisoare, deși pro­cu­ro­rul Anticorupție Adri­ana Beți­șor a cerut 19 ani. Totodată, instanța i-a aplicat o amendă de 60.000 de lei, l-a pri­vat de drep­tul de a ocupa fun­cţii publice pe un ter­men de cinci ani, i-a retras Ordinul Republicii cu care a fost decorat în 2013 și i-a con­fis­ca­t averea. În lista bunurilor confiscate au fost incluse patru automobile de lux cu o valoare totală de peste 4,5 milioane de lei, dar și mai multe imobile și terenuri de circa 792 milioane de lei, printre care și casa fostului premier, dar și clădirea Ipteh din centrul Capitalei.

Magistrata Galina Moscalciuc, președinta completului de judecată care a examinat dosarul, a decis să nu publice pe pagina de web a Judecătoriei sectorului Buiucani hotărârea motivată în acest caz. Ulterior, pe site-ul judecătoriei au fost publicate 24 de pagini din totalul de 271. Hotărârea motivată vizează circumstanțele care au stat la baza acuzării, dar și argumentele apărării. 

Atât societatea civilă, cât și Vlad Filat au cerut în repetate rânduri ca procesul să fie public, cu toate acestea toate ședințele s-au desfășurat cu ușile închise. Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a precizat însă că şedinţele în dosarul fostului premier trebuie să rămână închise. Potrivit lui, dacă societatea ar avea acces la probele apărării, presiunea ar fi neuniformă. 

Sentința de condamnare a ex-premierului a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău. Prima ședință de la Curtea de Apel, stabilită pentru 20 septembrie curent, a fost amânată pentru că cei șase apelanți care au contestat sentința de rând cu avocații politicianului și procurorii Anticorupție nu s-au prezentat la proces. Atunci, Igor Popa a declarat cei șase sunt „persoane interesate în acest proces”. „Au citit sentința Judecătoriei sectorului Buiucani și s-au convins că este o sentință absolut ilegală, neîntemeiată”, a spus avocatul. O săptămână mai târziu, pe 27 septembrie, magistrații Curții de Apel au decis că ședințele vor fi închise și în continuare. 

În ziua în care a fost arestat, Vlad Filat a promis că dacă va vorbi, „va arunca în aer” clasa politică moldovenească. Totuși, timp de un, fostul prim-ministru s-a limitat la mai multe mesaje postate pe pagina sa de Facebook, în care inclusiv l-a acuzat pe Vlad Plahotniuc că ar controla Justiția și că anume el ar da indicații în dosarul său. Între timp, Partidul Liberal-Democrat a ajuns în declin și a trecut în opoziție. La începutul anului 2016, șapte liberal-democrați s-au numărat printre deputații transfugi care l-au votat pe Pavel Filip, exponent PD, la funcția de prim-ministru. În spațiul public s-a vorbit despre faptul că cei șapte ar fi fost rugați chiar de Vlad Filat să voteze candidatul democrat. Solicitați de Anticoruptie.md, câțiva au negat acest lucru.