Dosarul fraudei bancare: Cei patru reținuți în urma perchezițiilor de la Banca Națională rămân după gratii

Julieta Savițchi
06/03/2020
Foto: ipn.md

Procurorii anticorupție au solicitat mandat de arestare pentru un termen de 30 de zile pentru fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu, cu statut de învinuit în dosarul furtului miliardului. Ceilalți presupuși complici, viceguvernatorii BNM, Aureliu Cincilei și Ion Sturzu, precum și fosta viceguvernatoare, Emma Tăbârță, vor rămâne în izolator cel puțin până la expirarea termenului de 72 de ore.

Solicitată de reporterii portalului Anticoruptie.md, Maria Vieru, purtătoarea de cuvânt a Procuraturii Generale, a precizat că lui Dorin Drăguțanu i-a fost atribuit statutul de învinuit în dosarul devalizării sistemului bancar și procurorii au decis asupra necesității plasării sale în arest preventiv. Cât privește ceilalți trei presupuși complici, aceștia au statut de bănuit, iar procurorii urmează să decidă până la expirarea termenului de 72 de ore dacă vor solicita mandate de arestare pe numele lor .

Potrivit unui comunicat de presă al Procuraturii Generale, efectuarea perchezițiilor la sediul Băncii Naționale a fost condiționată „de rezultatele obținute în urma unui șir de acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații, analiza unui spectru larg de documentație financiară și juridică, pentru viitor fiind preconizate și alte acțiuni de urmărire penală care vor viza și alte persoane publice și cu funcții de demnitate publică implicate în frauda bancară”.

Amintim că Dorin Drăguțanu a fost guvernatorul Băncii Naționale în perioada 6 noiembrie 2009 – 11 aprilie 2016. La 21 septembrie 2015, Dorin Drăguțanu a anunțat că-și dă demisia, acuzând  politicienii că nu vor investigarea furtului de la BEM de către KROLL și că se dorește ca BNM să devină țap ispășitor în dosarul furtului de la Banca de Economii.

În decembrie 2019, au avut loc percheziții la domiciliul lui Drăguțanu. Procurorul anticorupție, Octavian Iachimovschi, a declarat atunci că perchezițiile au legătură cu recuperarea unor sume în valoare de aproximativ 2 miliarde 200 de milioane de lei.

Emma Tăbârță a fost viceguvernatoare a Băncii Naționale din 2008 până în 2015. Tăbârță a fost demisă de Parlament în martie 2015, după demararea scandalului privind furtul miliardului. Ea a declarat atunci că a fost făcută „țap ispășitor”. „Aceasta a fost o decizie politică și, după mine, una foarte stranie. În primul rând, nu am fost audiată de către Comisia de anchetă și nici în ședința de ieri a Parlamentului. Nu mi s-a oferit, cel puțin, dreptul la replică”, a declarat atunci Emma Tabârță.

Ea a fost reținută de Procuratura Anticorupție la 4 august 2016, iar la 5 august a fost pusă sub învinuire pentru neglijență în serviciu. Ulterior, fosta vice-guvernatoare BNM a cerut de la Bancă să se achite serviciile de asistență juridică de care a beneficiat în perioada cât a fost pusă sub învinuire în sume de 4 800 euro și 3 240 euro, servicii prestate de avocați în două perioade. Judecătoria Chișinău i-a respins cererea.

Aureliu Cincilei este soțul fruntașei PDM, Ruxanda Glavan. Acesta a revenit la Banca Națională a Moldovei în funcția de viceguvernator în decembrie 2018, după ce a deținut timp de doi ani postul de președinte al Comitetului de conducere al Moldindconbank. 

Ion Sturzu a fost numit viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei la 12 iulie 2013. Înainte de a deveni viceguvernator al BNM, a ocupat funcția de membru al Curții de Conturi a Republicii Moldova  şi prin cumul, de lector superior al Catedrei Finanțe și Bănci, la Universitatea Liberă Internațională din Moldova.

În octombrie 2019, Comisia de anchetă privind frauda bancară a propus revocarea viceguvernatorilor Aureliu Cincilei și Ion Sturzu. „Un rol negativ în procesul devalizării sistemului bancar în perioada 2011-2014, prin asistența atacurilor raider și comportamentul său pasiv ca singurul organ regulatoriu, l-a jucat conducerea BNM, unii reprezentanți ai căreia până acum rămân în funcții de viceguvernatori ai BNM, cum ar fi Ion Sturzu și Aureliu Cincilei”, se argumenta în raportul Comisiei de anchetă privind frauda bancară.

Ion Sturzu a venit atunci cu o reacție. „Eu și Aureliu Cincilei am fost numiți în funcție pe 12 iulie 2013, când situația la cele trei bănci: Banca de Economii S.A., Banca Socială S.A. și Unibank S.A. era deja una extrem de gravă, iar în acea perioadă, inclusiv în luna noiembrie 2014, niciunul dintre noi nu a patronat domeniul de supraveghere bancară”, s-a justificat Sturzu.

Julieta Savițchi
06/03/2020

Comentarii