Dosarul Laundromat // 4 întrebări „cruciale” pentru Alexandru Tănase. Fostul ministru a refuzat să se prezinte la audierile Comisiei de anchetă

Ilie Gulca
21/01/2021

Fostul deputat, ministru al Justiției și judecător al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, trebuia să fie audiat public, miercuri, în cadrul Comisiei Parlamentare LAUNDROMAT. Acesta a refuzat să participe la audieri, invocând că nu deține nicio informație despre subiectul investigat. Deputata Platformei DA, Inga Grigoriu, membră a acestei comisii, a făcut publice o serie de întrebări adresate lui Tănase despre această afacere tenebră prin care au fost spălați, cu implicarea sistemului judiciar și bancar moldovenesc, 22 de miliarde de dolari din Federația Rusă.

Alexandru Tănase a menționat în scris că modificările operate la Legea Taxei de Stat, în opinia sa, nu ar avea nicio legătură cu operațiunea denumită generic Laundromat.

Legea Taxei de Stat

De partea cealaltă, parlamentara Grigoriu a semnalat, în cadrul unei conferințe de presă, că, în urma acestor modificări, statul a pierdut circa 10 miliarde de lei, „dacă ne referim la suma totală a ordonanțelor judecătorești şi la taxa de stat în valoare de 3%, modificată în urma inițiativei legislative a fostului deputat Tănase”, a precizat ea.

Totodată, deputata a declarat că reforma Codului de Executare, efectuată în 2010, în perioada mandatului de ministru al Justiției al lui Alexandru Tănase, trezește de asemenea o serie de întrebări „cruciale” pentru anchetă despre.

Reforma Codului de Executare

„Competența teritorială a executorului judecătoresc a fost modificată. Iar în 2011, prin derogare, aceasta a fost extinsă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Prin urmare, modificarea cu pricina ar fi permis executorilor judecătorești să execute în mun. Chişinău o ordonanță judecătorească emisă la o instanță dintr-un raion sau o circumscripție a camerei teritoriale în care executorul își are sediul.”

Un alt aspect semnalat de deputată ține de onorariul executorului judecătoresc. „În conformitate cu modificările operate în 2010 la articolul 38 al capitolului IV privind cheltuielile de executare, s-a stabilit modalitatea de calcul a onorariului executorului judecătoresc. Odată ce această profesie a fost liberalizată, este important să se știe dacă domnul Tănase ar deține informații despre eventuala ridicare a onorariilor în urma tranzacțiilor efectuate de cei 5 executori judecătorești”, a observat ea.

Onorariul executorului judecătoresc

„Conform calculelor, obținem următoarele cifre: din 22 miliarde de dolari, onorariul executorului judecătoresc (3%) ar fi constituit aproximativ 9 miliarde de lei! Impozitul pe venit calculat ar fi constituit circa 1,7 miliarde de lei. Dacă acesta nu a fost achitat, statul, pe lângă cele 10 miliarde de lei ratate din taxa de stat, a mai pierdut și acești bani la buget.”

Deputata Platformei DA a anunțat că a făcut un demers către Inspectoratul Fiscal pentru a obține un răspuns oficial de la instituție. „Pe lângă faptul că a fost știrbită imaginea Republicii Moldova, fiind inclusă în rapoartele MoneyVal, bugetul de Stat a ratat 10 miliarde de lei, plus 1,7 miliarde de lei.

Ea a subliniat că ar fi fost important ca Alexandru Tănase să relateze și despre adevăratele motive ale demisiei sale în 2018, dincolo de cel al unei discuții telefonice apărute în presă – interceptarea discuției cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon.

„Procuratura Anticorupție opune rezistență elucidării tuturor circumstanțelor care au tangență cu dosare pornite pe spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Aceasta refuză să prezinte Comisiei de anchetă actele interdepartamentale cu numele procurorilor care ar reglementa interacțiunea între Serviciul Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor şi Procuratura Anticorupție. Comisia a solicitat acte administrative care nu au protecție procesuală şi nu reprezintă secretul anchetei. Deci, astfel, Procuratura Anticorupție demonstrează lipsă de respect față de instituțiile statului şi perpetuează starea de impunitate.”

Banii eliberați în numerar în proporții deosebit de mari

În cadrul aceleiași conferințe, deputata s-a referit la banii eliberați în numerar în proporții deosebit de mari în cazul cărora Banca Națională a emis un comunicat la 12 ianuarie 2021.

Banca Națională a îndemnat băncile să fie vigilente în prevenirea și combaterea spălării banilor în cazurile de utilizare a numerarului. „Activitățile în care clienții acestora folosesc sume mari de numerar duc la un risc sporit şi băncile trebuie să întreprindă măsuri de precauție pentru a preveni tranzacțiile ilegale.”

Ghidați de acest comunicat, membrii Comisiei parlamentare au înaintat un demers către SPCSB şi BNM despre banii eliberați în numerar în proporții deosebit de mari în 2019 din contul unor persoane expuse politic – V. Plahotniuc, I. Şor şi apropiații lor – cu cererea de a fi informată despre scopul final al retragerii în numerar și unde au fost utilizați acești bani.

„În urma Afacerii Laundromat au fost extraşi cash în 2011–2014 circa 50 milioane de dolari. O parte din acești bani au fost utilizați pentru coruperea unor deputaţi.”

Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a publicat o serie de anchete prin care a dezvăluit cum a funcționat această schemă de spălare de bani în Moldova, câți judecători au fost implicați și cum au acționat.

În iulie 2019, în cadrul unui club de presă organizat de CIJM, reprezentanți ai mai multor structuri de stat responsabile de cercetarea cazului au menționat că nu s-a reușit să ducă la bun sfârșit investigațiile.

Precizăm că prin această afacere, cu ajutorul judecătorilor moldoveni, au fost spălați, printr-o bancă din Chișinău, Moldincombank, peste 22 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă.

Aceasta face ca riscul repetării unor scheme de spălare de bani prin Moldova, cu concursul sistemului bancar și cel de justiție, să persiste, potrivit concluziilor formulate de mai mulți experți în cadrul Clubului jurnaliștilor de investigație.  

Ilie Gulca
21/01/2021



Become a Patron!

Comentarii