Sume foarte mari de bani au circulat prin Republica Moldova în schema Laundromatului rusesc, având ca destinație cel puțin 62 de țări ale lumii, iar factorul  politic a fost interesat ca ancheta pornită pe implicarea sistemulului  judecătoresc în această schemă să fie umbrită. Acestea sunt căteva dintre primele concluzii ale audierilor ce au avut loc în premieră, vineri, în cadrul comisiie parlamentare de anchetă privind examinarea dosarului Laundromat, condusă de deputata Platformei Demnitate și Adevăr, Inga Grigoriu.

Șefa comisiie parlamentare a declarat pentru portalul Anticoruptie.md că se proliferează mai multe aspecte noi în cazul Laudromatului, între care implicarea executirilor judecătorești, verificarea adreselor IP care vor ajuta la identificarea celor care au gestionat banii, dar și modificările legislative care s-au făcut cu scopul de a împiedica cercetarea și deconspirarea gestionarilor din umbră ai schemei.  

Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor a aflat în octombrie 2010, pentru prima dată, despre existența schemei de spălare a banilor murdari rusești prin intermediul sistemului judecătoresc din Republica Moldova. Directorul adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Evghenii Sîrbu, a declarat în cadrul audierilor că în anul 2010 serviciul a recepționat de la o unitate bancară o informație privind o tranzacție suspectă în care erau implicate mai multe entități, motiv pentru care toate tranzacțiile suspecte pe durata investigațiilor au fost analizate și cercetate de către serviciu. În perioada 2011 – 2014 s-au făcut trei controale tematice și unul la întregul sistemul bancar. Serviciul a acumulat dosarele interne de la instituția bancară vizată, dar și a sesizat aproximativ 100 de state pentru obținerea informațiilor. în perioada 2010-2012, Serviciul s-a concentrate pe colecatrea informațiilor despre originea banilor care veneau din Rusia. Suma totală a tranzacțiilor s-ar ridica la peste 22 de miliarde de dolari. Potrivit lui Vasile Șarco, conversia rublelor în valută a fost făcută în sistemul bancar rusesc și, la prima vedere, aceasta nu s-a reflectat asupra sistemului de schimb valutar din Republica Moldova. Persoanele care au ridicat banii nu sunt persoane rezidente al Republicii Moldova, dar intrau în țară prin segmentul transnistrean în acea perioadă. Totodată, Moldinconbank a fost sancționată cu o amendă de 4 milioane de lei pentru neraportarea adevcată a tranzacțiilor suspecte.

Oficialul a spus că unele dintre companiile prin care s-a produs Landromatul sunt au fost și mai sunt controlate de actuali, foști politicieni sau persoane publice dar a ofere nume concrete. Șarco a spus că deține mai multă informația, dar aceasta are caracter secret. El a solicitat să fie organizată o ședință cu ușile închise. „Persoanele fizice nu se aflau pe teritoriul RM, fapt pentru care am întâmpinat dificultăți în posibilitatea de a afla informații despre aceste procese. Erau în derulare în multe instanțe, din care cauză serviciul nu putea afla direct informațiile”, a menționat Vasile Șarco.

„Am descoperit mai multe taine, dar, cel mai grav este faptul că cineva a dorit să umbrească ancheta și eu, personal, m-am simțit profund decepționată de anumite lucruri pe care le-am aflat în cadrul acestor prime audieri. Știți, am rămas cu impresia că și pisica își ascunde mai bine urmele. Totodată, SPCSB, a invitat membrii comisiei noastre la o prezentare de informații secrete, pe care nu o poate face public. Evident că vom merge. Rămânem în speranța că Adevărul nu este chiar la fundul mării. Fiți pe fir!”, a declarat președinta comisiiei de anchetă Inga Grigoriu.  

„Comisia de anchetă deja a depistat unele aspecte necunoscute și sunt sigur că în rezultatul activității Comisiei societatea va vedea un tablou amplu a crimei de proporție sub acoperirea politică, care nu ar putea fi ignorată nici de organele de anchetă penală”, a declarat vicepreședintele Alexandru Slusari El a subliniat că „este arhinecesar să revenim la acest subiect, care mulți actualii și foști politicieni, precum și unii procurori, judecători și executori judecătorești încearcă să uită. Că nu sunt banii moldovenilor. Că numai au trecut repede prin băncile noastre. Zeci de miliarde de dolari de proviniență obscură au fost spălați prin intermediul băncilor noastre. O parte din bani au scos în numerar. Procesul s-a pornit din 2010 și a fost preludiu pentru devalizarea sistemului bancar de proporții uriașe. Laundromat a fost un test cum pot fi implicate prin acțiuni/inacțiuni instituțiile statului în schema criminală și cum poate fi modificată legislația în interesele mafiote. Dar vedem acum că se încearcă să fie declarată un fel de amnistia pentru toți implicați”, a scris pe pagina sa de facebok, vicepreședintele Parlamentului Alexandru Slusari. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a relatat o serie de anchetele cu genericul Prin intermediul sistemului judecătoresc din R. Moldova au fost spălate 18 miliarde de dolari din 2010 încoace  cum a funcționaschema de spălare în Moldova, câți judecători au fost implicați în schemă și cum au acționat. 

În iulie 2019 în cadrul Clubului Jurnaliștilor de Investigație, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice reprezentanți ai mai multor structuri de stat responsabile d ecercetarea cazurlui au menționat că nu s-a reușit să ducă la bun sfârșit investigațiile ce țin de Laundromatul rusesc, schema prin care, cu ajutorul judecătorilor moldoveni, s-au spălat, printr-o bancă din Chișinău, peste 22 de miliarde de dolari proveniți din Federația Rusă. Aceasta face ca riscul repetării unor scheme de spălare de bani prin Republica Moldova, cu concursul sistemului bancar și cel de justiție, să persiste, potrivit concluziilor formulate de mai mulți experți în cadrul Clubului jurnaliștilor de investigație.