Fostul judecător al Curții Supreme de Justiție (CSJ) Iurie Bejenaru a obținut câștig de cauză în instanța de fond, în litigiul împotriva Case Naționale de Asigurări Sociale (CNAS). Magistratul nu era de acord cu valoarea pensiei pentru vechime în muncă. Retribuțiile i-au fost stabilite din salariul fix. Magistrata Livia Mitrofan a admis parțial, în data de 3 ianuarie, cererea sa, obligând CNAS să stabilească pensia reieșind din salariu mediu lunar conform art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului. Articolul citat prevede că „judecătorul (...) are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în mărime de 55% din salariul său mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de muncă generală se mărește cu 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul său mediu lunar”. Pentru anul 2022, Iurie Bejenaru a delarat un venit salarial de aproape 346 mii lei. 

În noiembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a respins cererea depusă de Iurie Bejenaru împotriva Comisiei Pre-Vetting după ce aceasta a decis că magistratul nu corespunde criteriilor de integritate pentru a deveni membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Iurie Bejenaru a menţionat în cererea sa către Înalta Curte că nu este de acord cu decizia Comisiei de evaluare. El a considerat decizia cu pricina drept „ilegală, nemotivată, adoptată în baza unui subiectivism excesiv, în baza unor presupuneri ale membrilor comisiei, fără suport legal şi probatoriu, precum şi cu încălcarea flagrantă a procedurii prevăzută de Codul administrative”.

Conform unei hotărâri din 9 decembrie 2022, Comisia de evaluare a decis că Iurie Bejenaru nu corespunde criteriilor de integritate deoarece a constatat „dubii serioase cu privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate etică şi financiară şi, astfel, nu a promovat evaluarea”.

În timpul audierilor în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting, Iurie Bejenaru a fost întrebat despre modul în care în anul 2007 a dobândit un teren de 0,06 ha în orașul Durlești, municipiul Chișinău. Judecătorul a motivat că în acea perioadă locuia într-un apartament cu o suprafață locuibilă de 41,3 mp, spațiu insuficient pentru o familie compusă din patru persoane. Respectiv, a înaintat o cerere de îmbunătățire a condițiilor de trai la Consiliul local Durlești, care a și fost acceptată, fiindu-i oferit cu titlu gratuit un teren pentru construcții. Cu toate acestea, magistratul nu a inițiat nicio construcție, dar a vândut terenul în 2016 la un preț de 300 mii lei. De altă parte, „comisia nu a considerat convingător faptul că Bejenaru nu și-a putut construi o casă din lipsa de mijloace financiare, veniturile totale ale familiei constituind, în perioada 2007-2015, 3.743.765 lei”.

Comisia a precizat că în baza hotărârilor emise de Consiliul local Durlești au fost deschise două dosare penale. Mai exact, 114 persoane ar fi obținut în mod fraudulos drept de proprietate asupra unor terenuri.  Bejenaru a răspuns că nu a fost implicat în niciunul dintre dosare.

Comisia a exprimat și dubii serioase cu privire la modalitatea de dobândire de către părinții magistratului a unei case de 101 metri pătrați și a unui teren de 0,06 ha în municipiul Chișinău, bunuri moștenite în 2016 de către judecător și care se regăsesc în ultima declarație de avere și interese personale depusă la ANI pentru anul 2022. Proprietatea ar fi fost achiziționată de părinții săi în anul 2008 cu 1.036.661 lei, în timp ce venitul burt înregistrat de aceștia  în perioada 1994-2008 era de 34.125 lei. Prin urmare, a constatat Comisia, „venitul părinților candidatului nu ar fi putut acoperi achiziționarea acestor imobile, ceea ce ridică îndoieli cu privire la sursa venitului și modalitatea de achiziție a acestor bunuri imobile”.

Comisia s-a interesat și despre cheltuielile făcute de magistrat la petrecerile fiului său, nunta și botezul nepotului, care nu au fost indicate în declarația de avere și interese peronale. Candidatul a menționat că nu a inclus aceste cheltuieli din greșeală, însă nu a uitat să informeze Comisia despre asta.

„Comisia a considerat că Bejenaru a omis în mod repetat să declare donații în modul prevăzut de lege și că sumele erau substanțiale, în speță depășind 862.000 lei. Astfel, Comisia a concluzionat că există o îndoială rezonabilă cu privire la conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute în legislația cu privire la declararea averii și a intereselor personale”, se arată în concluzia membrilor Comisiei Pre-Vetting.

Totodată, magistratul nu și-ar fi declarat abținerea de la examinarea cauzelor în care părțile au fost reprezentate de avocați cu care candidatul a avut o prietenie de lungă durată.

Iurie Bejenaru a făcut parte din completul de judecată care a examinat dosarul Întreprinderii de Stat Registru versus Intercomsoft LTD. În baza hotărârii judecătorilor de la CSJ, care au păstrat în vigoare decizia emisă de magistrații Curții de Apel, ÎS Registru a fost obligată să achite companiei Intercomsoft LTD despăgubiri în valoare de 7,8 milioane de dolari. Ulterior, s-a stabilit că această decizie a fost adoptată cu grave ilegalități.

În mai 2013, Oleg Efrim, ministrul de atunci al Justiției, a dispus intentarea procedurii disciplinare pe numele judecătorilor implicați în dosar. O lună mai târziu, Colegiul disciplinar a clasat procedura în privinţa judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie.

Numele lui Iurie Bejenaru apare şi în lista persoanelor responsabile de condamnarea Republicii Moldova la CtEDO. Cele mai importante cazuri în care acesta este vizat sunt „Levinţa c. Moldovei” şi „Ghimp şi alţii c. Moldovei”, dosare în care țara noastră a fost nevoită să plătească peste 100 de mii de euro.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Încurajarea Transparenței Judiciare prin Instrumente Digitale”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.