Noi detalii în dosarul în care a fost reținut fostul vicepremier pentru Reintegrare, Victor Osipov, acuzat de abuz în serviciu în cazul deschiderii ilegale a unor magazine Duty-Free în regiunea transnistreană. Jurnal.md a aflat că, de fapt, capul grupării criminale, care a profitat de această schemă, ar fi fost controversatul om de afaceri Alexandru Vîlcu, fiul fostului șef al Serviciului Vamal, Nicolae Vîlcu, care însă nu a fost reținut. De asemenea, se află la libertate și un alt învinuit, Corneliu Trofăilă, fost șef de departament la Vamă. Ceilalți doi acuzați, Victor Osipov și Vladimir Andronachi, au fost reținuți pe 24 martie și se află în continuare în arest preventiv.
În mesajele pe care le-a transmis de la Penitenciarul nr. 13, prin intermediul avocaților săi, Osipov se declară nevinovat și susține că ar fi „victimă a unei operațiuni a agenturii rusești”. Redacția noastră a obținut declarațiile făcute de el în fața judecătorilor pe 7 mai, când Curtea de Apel Chișinău (CAC) a lăsat în vigoare încheierea magistratului Ion Dadu de la Judecătoria Chișinău, s. Ciocana, cu privire la prelungirea arestui preventiv în privința sa pentru alte 30 de zile. Menționăm că fostul vicepremier a fost audiat prin teleconferință, din închisoare, cu toate că el solicitase să fie escortat la CAC, pentru a prezenta unele acte în favoarea sa și a se consulta cu avocatul. Când a cerut explicații de la președintele completului de judecată, Ion Bulhac, acesta nu a găsit ce să-i răspundă.
Judecătorul Bulhac: „Asta este”
Prezentăm integral poziția lui Osipov în fața instanței, inclusiv dialogul său cu magistratul Bulhac:
„OSIPOV: Dle președinte, am o întrebare din start. De fapt, o solicitare. Vreau să vă prezint câteva copii de documente relevante la subiectul examinat și să-mi consult avocatul, pentru a face acest lucru. Ele mi-au fost aduse recent, le-am studiat și acum trebuie să decidem și să le prezentăm. Cum pot face acest lucru?
BULHAC: Nu puteți face acum, pentru că participați prin teleconferință. Știu că ați depus demers să fiți escortat și să participați personal, dar asta este.
OSIPOV: Clar. Onorată instanță, sper că obiectivul ședinței e o decizie justă, care să îndrepte eroarea persistentă a procurorului și să remedieze contradicțiile din încheierea Judecătoriei Chișinău, s. Ciocana și anume: acuzația de bază, că aș fi membru al unei organizații criminale, nu poate fi făcută apriori și nu este întemeiată, iar acuzația de abuz de serviciu este imposibilă. Propunerea și votarea de norme juridice se face în foruri și prin decizii colegiale, nu administrative. Cred că puterea judecătorească poate înțelege modul de funcționare al puterilor executivă și legislativă. Nu există nici o legătură între adoptarea legii și încălcarea legii. Eu, ca persoană, nu am avut niciodată nicio relație cu alte persoane, entități și fenomene investigate în acest dosar.
Tema Duty-Free pe segmentul transnistrean de frontieră a fost examinată în Guvern încă din noiembrie 2014 (când Osipov nu era membru al Executivului – n.r.). Ați primit de la avocatul meu un document care confirmă acest lucru. Deci, eu nu eram nici pe departe de o asemenea inițiativă. Astfel, partea apărării vine cu noi și noi dovezi, probe utile, omise de urmărirea penală. Partea acuzării nu prezintă nici o probă, nimic nou în perioada în care eu sunt întemnițat, nici o audiere, nici o altă acțiune de anchetă cu participarea mea. Menținerea măsurii preventive, care mă privează de libertate și de multiple drepturi, devine tot mai gravă, abuzivă și inutilă. Este o formă de presiune psihologică, care probabil are scopul să camufleze inconsistența urmăririi penale, agravând încălcarea drepturilor omului. De aceea am solicitat intervenția Procurorului General, conform atribuțiilor și obligațiilor sale.
Onorată instanță, la recursul din etapa anterioară de arest vi s-a prezentat un alt document: faxograma din 3 septembrie 2015, prin care anume eu, ca viceprim-ministru, cer investigarea, curmarea și sancționarea fenomenelor infracționale comise de entitățile vizate din regiunea transnistreană. Ați avut timp să cântăriți această probă la care se adaugă multe altele. Am sentimentul că organele de urmărire penală și insituțiile statului, care prin inacțiune, timp de peste 10 ani nu au îndeplinit această sarcină, acum se răzbună pe cel care le-a dat-o.”
Osipov: „Metoda de participare la ședință prin teleconferință este excepțională... Ea încalcă drepturile persoanei învinuite”
În continuare, Osipov s-a referit la încheierea din 22 aprilie 2026 a judecătorului Ion Dadu, atacată cu recurs, subliniind că în ea s-ar fi strecurat mai multe date eronate.
„Contradicțiile, inadvetențele și falsurile din conținutul ei nu pot rămâne fără atenția dvs. În partea de apreciere a instanței, sunt incluse elemente inexistente în demersul procurorului, pe care le-a arătat și avocatul:
1. Într-un alineat, se menționează că sunt învinuit de o infracțiune gravă, sancționarea căreia prevede până la șapte ani de detenție, cum se arată și în demers. În alt alineat, puțin mai jos, apare însă că învinuitul a săvârșit o infracțiune deosebit de gravă cu pedeapsa de până la 15 ani , ceea ce lipsește chiar și în demersul procurorului.
2. Se arată în aprecierea instanței că urmărirea penală se află la etapa incipientă, lăsând la o parte faptul că ea a început pe aceste cauze încă din 2016. Iar puțin mai jos apare formularea că urmărirea penală se află la final și cauza va fi remisă spre examinare în fond. De unde aceste indicații, onorată instanță? Eu înțeleg reforma justiției, vettingul, etc., dar nici chiar în asemenea hal.”
În încheiere, fostul vicepremier și-a reiterat protestul în legătură cu faptul că cererea sa de a fi prezent la ședința de judecată a fost respinsă fără temei:
„Metoda de participare la ședință prin teleconferință este excepțională, pentru situații de pandemie, infecție, aflare la mare distanță, imposibilitatea prezenței fizice. Altfel, ea încalcă drepturile persoanei învinuite, inclusiv la apărare, la consultarea confidențială a avocaților pe durata ședinței de judecată și alte drepturi. Așa sau altfel, susțin recursul și argumentele avocaților mei. Vă rog să schimbați măsura preventivă de arest în una neprivativă de libertate, reiterând că sunt o persoană responsabilă și deschisă pentru a coopera cu organul de urmărire penală. Eu știu de riscul acestei urmăriri penale încă din 2019, înaintea procurorului actual de caz și nu m-am eschivat. Cum se zice pe la Penitenciarul 13, mai greșim, dar ne mai oprim.”
Întrebat de Jurnal.md de ce Victor Osipov a fost audiat prin teleconferință, dacă a solicitat să fie escortat în fața instanței, judecătorul Ion Bulhac a răspuns scurt: „Pentru că legea permite prin teleconferință”. Apoi a adăugat că nu are timp să vorbească mai mult.
Judecătorul Ion Bulhac a ajuns în vizorul presei în 2010, după ce ar fi examinat dosare în incinta comisariatelor de poliţie în zilele de 8-10 aprilie 2009. În iunie 2025, magistratul nu a promovat procesul de vetting, dar a rămas în sistem, deoarece Consiliul Superior al Magistraturii a decis să-l supună unei reevaluări. Tot Ion Bulhac a condus completul de judecată al CAC, care, la 18 octombrie 2022, a casat sentința primei instanțe cu privire la condamnarea la cinci ani de închisoare cu executare a medicului Dorian Munteanu pentru acțiuni cu caracter sexual față de o minoră, suspendând această pedeapsă pe un termen de probațiune de trei ani.
Procurorul Zgureanu: „Ideea acestor modificări a venit complet din altă parte, nu de la dl Osipov”
Procurorul din acest dosar, Alexandru Zgureanu de la PCCOCS, a confirmat pentru Jurnal.md că Alexandru Vîlcu și Corneliu Trofăilă au statut de învinuiți în această cauză penală și a explicat că decizia de a-i lăsa în libertate îi aparține.
„În acest caz, procurorul apreciază fiecare pas, cum trebuie de procedat cu fiecare persoană, în funcție de probele care există și de comportamentul persoanei. Eu văd care e poziția lor față de anchetă și decid în privința reținerii. Știu și care este implicarea lor, văd ce arată actele pe care le-am ridicat. Această problemă vine din 2015, când, în luna martie, legea bugetului încă nu era adoptată. Iar când Guvernul și-a asumat răspunderea față de Parlament să voteze această lege, a apărut din senin și amendamentul dlui Osipov cu privire la magazinele duty-free în regiunea transnistreană, inclusiv modificarea Codului Vamal”, susține acuzatorul de stat.
Totodată, Zgureanu dă de înțeles că ex-vicepremierul se eschivează să conlucreze cu organul de urmărire penală:
„I-am propus dlui Osipov să conlucrăm, pentru că știu că ideea acestor modificări în lege a venit complet din altă parte, nu de la el. Presupun că au fost alte ministere interesate, care nu și-au asumat să semneze așa ceva și au pasat inițiativa la Reintegrare. Până la urmă, în stânga Nistrului a fost deschis numai un magazin Duty-Free, dar pe hârtie sunt vreo patru sau cinci, care, respectiv, aduceau miliarde de țigări în țară”.
Potrivit Procuraturii Generale, schema magazinelor Duty-Free în regiunea transnistreană ar fi funcționat în anii 2015–2019 și ar fi cauzat bugetului de stat un prejudiciu estimat la peste 4 miliarde de lei. Prin intermediul acestor magazine, amplasate în stânga Nistrului, susțin procurorii, în circuitul economic erau introduse produse din tutun, fără plata accizelor și a altor obligații fiscale, acestea fiind ulterior plasate pe piață.
Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.
Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.
Comentarii