Președinta Comisiei de anchetă privind Laundromat-ul, Inga Grigoriu: 23 de întrebări pentru Alexandr Stoianoglo

Cornelia Cozonac
05/01/2021
Colaj CIJM

Președinta Comisiei de anchetă privind Laundromat-ul, Inga Grigoriu, a făcut publice 23 de întrebări pe care i le-a adresat procurorului general Alexandr Stoianoglo atunci când l-a invitat la audierile publice, la sfârșitul lunii decembrie, invitație pe care șeful Procuraturii Generale a ignorat-o. „Dle Stoianoglo, v-am remis întrebările enunțate în cadrul audierilor publice din data 29 decembrie 2020 la care dvs nu ați avut curajul să fiți prezent. Așteptăm răspunsurile în formă scrisă, pentru a le atașa la raportul final al Comisiei. De asemenea, vă reamintesc că aceste întrebări nu vizează funcția de procuror general și nu afectează secretul anchetei”, scrie deputata Platformei Demnitate și Adevăr pe pagina sa de Faceboook. Marți, procurorul general a acuzat politicienii că ar face presiuni asupra organelor procuraturii. Unii analiști afirmă că acuzațiile procurorului ar fi legate și de cerințele comisiei de anchetă privind Laundromat-ul.    

„În vederea concretizării anumitor aspecte care au dus la spălarea banilor în proporții deosebit de mari prin intermediul judecătoriilor și instituțiilor financiar-bancare din Republica Moldova, în perioada anilor 2010-2014, potrivit prevederilor art. 36 din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, solicităm respectuos răspuns la următoarele întrebări”:

1. În ce an și în ce circumstanțe ați auzit/ați fost informat despre faptul că prin intermediul unor bănci din R. Moldova, în anii 2010-2014, se efectuează un șir de tranzacții financiare suspecte în proporții deosebit de mari?

2. Fiind membru al Consiliului Suprem de Securitate, ce funcționar sau ce instituție a informat CSS despre faptul că prin intermediul unor bănci se petrec tranzacții suspecte, în proporții deosebit de mari?

3. Ce decizii au urmat/emis CSS în legătură cu acest caz? Câte ședințe au avut loc și la câte ați participat nemijlocit?

4. Ce acțiuni ați întreprins dvs. din postul funcției pe care ați ocupat-o în anii 2010-2014? Ce propuneri ați formulat pentru a stopa această tipologie?

5. Care au fost acțiunile șefului CNA, guvernatorului BNM, Procurorului General, Șefului SIS cu referire la această tipologie? Vă raportau sau erați informați, conform atribuțiilor ce vă reveneau despre măsurile întreprinse?

6. Ați solicitat pe acest caz rapoarte ale BNM privind controalele tematicela banca/băncile vizate în spălare de bani?

7. Ați fost informat dacă au fost efectuate tranzacții suspecte și prin intermediul altor bănci?

8. Credeţi că administraţia BNM a întreprins toate măsurile posibile pentru a stopa derularea schemei „Laundromat”?

9. Ați solicitat pe acest caz rapoarte ale CNA și SCPSB privind transferurile suspecte în proporții deosebit de mari atât timp cât v-ați exercitat atribuțiile funcționale? Ați fost sau nu informat despre faptul că banca/băncile vizate respectă sau nu legislația de prevenire a spălării banilor?

10. La acel moment v-au fost raportate/ați fost informat despre destinația finală a banilor, precum și dacă au fost sau nu extrase careva sume de bani în numerar pe teritoriul RM? Cunoașteți dacă extragerea banilor în numerar a afectat în careva mod securitatea economică și financiară a statului?

11. Vi s-a raportat / ați fost informat conform atribuțiilor ce vă reveneau că extragerea banilor în numerar proveniți din spălările de bani din Federația Rusă au servit coruperii deputaților?

12. Ce lacune au existat/au fost create în legislație ce au facilitat petrecerea tipologiei denumită generic „Laundromat”?

13. Ați susținut proiecte de legi ce vizau menținerea judecătoriilor economice de circumscripție împreună cu Chepteni V. și Platon V.? În ce relații erați cu aceștia?

14. La data de 12.03.2010 a fost înregistrat proiectul de lege cu privire la taxa de stat cu modificările de rigoare, autor A. Tănase. Care a fost poziția dvs cu referire la efectul produs de această modificare?

15. La data de 02.06.2010 a fost înregistrat un proiect de lege care prevedea completarea art. 14 din Legea 190 din 2007 cu privire la prevenirea și

combaterea spălării banilor și se referea la procedura de suspendare a tranzacțiilor suspecte, autor V. Guma. În calitate de președinte al comisiei parlamentare ați sesizat sau nu vreun temei ce viza securitatea națională?

16. La data de 18.06.2010 deputatul Chepteni V. a sesizat CC cu privire la controlul constituționalității unor articole din legile Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției și Legea cu privire la combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. În ce relații erați cu acest deputat? În ce relații era acest deputat cu V. Platon? Ați sesizat sau nu în această cerere careva riscuri pentru securitatea financiară a Republicii Moldova?

17. La data de 11.06.2010 a fost înregistrat proiectul cu privire la Codul de Executare, înregistrat de Ministerul Justiției, unde printr-o altă serie de

propuneri a fost extinsă competența teritorială a executorilor judecătorești pe teritoriul țării. Ce opinie ați avut atunci cu referire la proiect de lege?

18. În 21 iulie 2014 Guvernul Leancă își asuma răspunderea pe o serie de legi. Cunoașteți de ce a fost nevoie de această asumare? Ați fost informat

sau s-a depistat astfel riscuri de securitate financiară /economică a statului în vederea necesității asumării de răspundere a Guvernului?

19. Considerați că această tipologie denumită generic „Laundromat” a afectat securitatea statului? Ce eforturi și de ce perioadă de timp a fost nevoie pentru a deveni membri ai organismelor internaționale de profil (FMI, Moneyval ș.a.) pentru a nu fi considerați paradisuri fiscale?

20.Cunoaşteţi dacă au mai avut loc tranzacţii suspecte în baza deciziilor de judecată până în anul 2009? Dacă da, pe cine ați informat despre acest fapt?

21. Potrivit jurnaliştilor OCCRP, în mai 2013 o asociaţie din Polonia, condusă de Mateusz Piskorski (liderul partidului pro-rus Zmiana), a primit 21.000 euro din schema laundromat . Cum considerați faptul ca prin Moldova să tranziteze fonduri care ulterior sunt folosite în operaţiuni subversive? Cum se încadrează acest caz în contextul securităţii naţionale şi regionale?

22. În opinia Dvs, la moment încă mai există lacune în legislaţie, care să permită o nouă tipologie de spălare de bani?

23. Aceste acțiuni sau inacțiuni au fost coordonate de către o persoană sau mai multe?

 

 

Cornelia Cozonac
05/01/2021

Comentarii