Procurorul general interimar, Dumitru Robu, a solicitat joi ridicarea imunității parlamentare a deputatului democrat Vladimir Cebotari și a legislatorului Partidului Șor, Petru Jardan. Comisia Juridică Numiri și Imunități s-a convocat în ședință pentru a discuta despre solicitarea Procuraturii. 

La scurt timp după anunțul despre cererea Procuraturii Generale de ridicare a imunității lui Vladimir Cebotari, Partidul Democrat a venit cu o reacție. „La nici o oră de la depunerea documentelor pentru înregistrarea în calitate de candidat la funcția de Primar al Capitalei a lui Vladimir Cebotari, procurorul lui Dodon-Năstase a venit în Parlament să ceară ridicarea imunității viitorului candidat al PDM. Ce e aceasta, dacă nu un atac direct la singurul partid de opoziție din Parlament?! Este o hărțuire a candidatului PDM la Primăria Capitalei. Președintele PDM, Pavel Filip, a condamnat acest circ organizat de guvernare, prin utilizarea Procuraturii Generale, și a anunțat că toți deputații trebuie să renunțe la imunitate. Majoritatea PSRM-ACUM se opune. Circul continuă”, se arată în anunțul PDM.

Președintele fracțiunii PD, Pavel Filip, a declarat că e vorba de un joc politic. „Noi cu toții înțelegem că este o răfuială politică. Noi vă rugăm să nu chinuiți procurorul. Noi știam de mult acest fapt. S-a încercat pe un dosar și nu s-au găsit documente, se merge pe alt dosar tras de urechi. Noi doar înțelegem de ce se face acest lucru”, a declarat Filip. El a adăugat că în cadrul fracțiunii s-a discutat despre supunerea la vot a deciziei de ridicare a imunității tuturor deputaților din PD.

Amintim că luni, procurorul general interimar, Dumitru Robu, a solicitat ridicarea imunității parlamentare și a deputatelor din Partidul Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, „în vederea reținerii, arestării, percheziției și trimiterii în judecată penală”. Ulterior deputatele au fost reținute.

Vladimir Cebotari este fostul ministrul al Justiției în două guverne. În perioada când era ministru, Cebotari și-a dezvoltat afacerea de familie din domeniul aviației – compania Fly One. Asupra sa planează suspiciuni că ar avea tangență cu procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, iar la Calea Ferată a Moldovei ar fi încheiat contracte păguboase pentru întreprindere. Demnitarul a ajuns de mai multe ori în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, dar nu a fost penalizat.

Vladimir Cebotari a intrat în structurile de stat în anul 2005, când a fost angajat în calitate de consultant în Direcția informativ-analitică a Aparatului președintelui Republicii Moldova, în perioada în care șef al statului era Vladimir Voronin. Din 2006 până în 2011 a lucrat la ÎS Air Moldova, mai întâi în calitate de secretar al consiliului de administrare, apoi de șef al Departamentului Juridic. În septembrie 2008-septembrie 2009 a fost consilier al Directorului general al Agenției Transporturi în materie de transport aerian și de coordonare a proiectelor Agenției Transporturi. Concomitent, între 2008 și 2010, a fost președinte al Consiliului de administrare al SA Gara Nord. În următorii trei ani, Cebotari a fost director la Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, după care, până în aprilie 2015, a fost viceministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor în Guvernul Leancă. În perioada ianuarie 2014 - iulie 2014 a fost și președinte al Consiliului de administrare în ÎS MoldATSA. Timp de patru luni, în perioada aprilie–iulie 2015, Vladimir Cebotari a fost șef la Întreprinderea de stat Calea Ferată din Moldova. Din această funcție a fost propulsat de către Partidul Democrat la șefia Ministerului Justiției, după care a revenit într-o funcție de conducere în cadrul formațiunii politice. 

Cebotari este cunoscut publicului mai ales ca unul dintre cei mai bine plătiţi manageri angajaţi la stat. În 2012, în calitate de manager la AIR Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău şi Autoritatea Aeronautică Civilă, acesta a avut un salariu anual de peste 800.000 de lei.

Familia Cebotari are afaceri în mai multe domenii, între care aviația civilă, consultanță în afaceri, comercializarea tehnicii agricole și construcții. Cea mai importantă afacere care îi aduce anual familiei dividende de milioane este Compania aeriană Fly One, care operează zboruri către mai multe destinaţii din Europa şi Rusia. Compania a fost înființată în 2015 pe când Vladimir Cebotari era ministru al Justiției și a cunoscut o dezvoltare rapidă. Printre fondatorii companiei se afla soția ministrului, Maria Cebotari, cu o cotă de 40% din active, iar sora ministrului, Mariana Tabuică, fost director financiar la ÎS Moldatsa, era administratoare. 

Centrul de Investigații Jurnalistice a arătat într-o anchetă că adevăratul partener de afacere al familiei ministrului Justiţiei, Vladimir Cebotari, în cadrul noii companii aeriene Fly One, era directorul Autorităţii Aeronautice Civile (AAC), Mircea Maleca, care se ascundea în spatele fostului său socru de la Leova, Tudor Carabadjac, profesor de educaţie fizică şi fost director al gimnaziului din satul Orac, raionul Leova, care deținea 40% din SRL Fly One. În 2011, Carabadjac a obţinut mandatul de consilier raional la Leova, pe listele Partidului Democrat din Moldova.

Acest fapt a fost confirmat într-o scrisoare ce ar fi fost semnată de Mihai Balan, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), ajunsă în posesia portalului Anticoruptie.md. Deşi nu-i confirmau autenticitatea, şefii de la SIS susţineau, într-un răspuns official, că șefii AAC exercită abuz de putere prin promovarea intereselor private în aviaţia civilă, ceea ce ar contraveni intereselor statului.

„Informaţiile noastre indică la subminarea potenţialului Întreprinderii de Stat Air Moldova, prin influenţă, în scopul favorizării intereselor private în domeniu, inclusiv prin utilizarea pârghiilor atribuite AAC la eliberarea/prelungirea autorizaţiilor", se arată în răspunsul SIS pentru portalul Anticoruptie.md.

După ce investigația CIJM a scos la inveală conflictul de interese admis de Maleca, Centrul Naţional Anticorupţie s-a autosesizat și a demarat o achetă, după care și Comisia Națională de Integritate a demarat, la 30 iunie 2017, o cercetare, în care era vizat și ministrul Justiției. Vladimir Cebotari. Angajații CNI urmau să stabilească dacă cei doi și-au declarat toată averea pentru anul 2015 și dacă au admis conflicte de interese în activitatea lor. Ulterior Mircea Maleca a demisionat, la solicitarea premierului Pavel Filip.

CNA a încetat cauza pornită, motivând că faptele expuse în presă nu s-au adeverit, iar Autoritatea Națională de Integritate (ANI), succesoarea CNI, nu s-a mai expus dacă Vladimir Cebotari și Mircea Maleca au admis vreun conflict de interese, pentru că instituția a fost reformată.

Pe fonul scandalului legat de implicarea în afaceri a ministrului Justiției și a conflictelor de interese, în octombrie 2016, Maria Cebotari a renunțat la cota-parte de 40% din cadrul companiei Fly One SRL, pachetul de active intrând în posesia lui Andrei Țurcan, fost director comercial al companiei Air Moldova în perioada în care Cebotari ocupa postul de director al Departamentului juridic. Cota Mariei Cebotari a fost vândută cu 4 milioane de lei sau aproximativ 200 de mii de euro. Datele apar în declarația de avere și interese personale pentru anul 2016 a fostului ministru al Justiției. Valoarea de cumpărare a cotei Mariei Cebotari era de 200 de mii de lei, potrivit declarației de venituri și proprietăți a demnitarului făcută pentru anul 2015.

Afacerea Fly One a revenit în familie la începutul anului 2019, când soția fostului ministru a redobândit partea sa de 40 % din capitalul companiei aeriene. Interesant este faptul că, deși în 2017 și 2018 familia Cebotari oficial nu a avut treabă cu această companie, democratul declară pentru ultimii doi ani dividende de la Fly One de 1,2 milioane de lei (!), potrivit declarației depusă la CEC. Alte 634 de mii au fost încasate din salariu și dividendele de la o altă companie, iar 25 de mii de euro au intrat în bugetul familiei Cebotari din vânzarea unui automobil. Familia Cebotari deține o casă evaluată la 1,8 milioane de lei și 33% din alta, obținută prin succesiune, două terenuri, unul de 95.000 de lei, iar altul neevaluat. Pe 17 conturi bancare familia are în jur de 200 de mii de lei și 60 de mii de dolari. În declarația de avere depusă la CEC apar, la capitolul proprietăți, două mașini de model Porche. Una – procurată în anul 2015, iar alta – în 2018. Ultima a fost cumpărată cu suma de 2 milioane de lei. Vladimir Cebotari a explicat pentru Moldova Curată că, având în vedere că declarația a fost depusă pentru doi ani – 2017 și 2018, a indicat prima mașină deoarece în 2017 încă o deținea. El susține însă că a vândut-o și și-a cumpărat cel de-al doilea Porche. Acum familia sa deține o singură mașină de acest model de lux.

Despre alte „păcate” ale lui Vladimir Cebotari citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Petru Jardan este director general al companiei Avia Invest, cea care a gestionat până nu demult Aeroportul Internațional Chișinău. Până în 2018, Petru Jardan nu a fost implicat oficial în politică. Înainte de a se implica în politică, Petru Jardan s-a aflat în cercul de apropiați ai primarului de Orhei, Ilan Șor. Acesta a ocupat funcția de vicepreședinte al clubului de fotbal „Milsami” Orhei, patronat de Ilan Șor, iar ulterior, în 2012, a fost numit director al „Aeroportului Internațional Chișinău” printr-un ordin semnat de Tudor Copaci, directorului Agenției Proprietății Publice. În 2013, Aeroportul a fost concesionat companiei Avia Invest, iar Jardan, la scurt timp, a fost numit director general al acestei companii, se precizează în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. 

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, Petru Jardan a obținut în ultimii doi ani venituri oficiale în sumă totală de 1,6 milioane de lei de la compania Avia Invest (67 de mii de lei lunar). Jardan a mai trecut în declarația de avere faptul că, împreună cu soția, este proprietarul unui apartament de 114 metri pătrați, procurat în 2012, în urma unui contract de investiții. Din 2013, Jardan conduce prin mandat un automobil de model Porsche Cayenne, fabricat în același an. Mașina costă 68 de mii de euro, echivalentul a 1,3 milioane de lei.