Proiectul de modificare a Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), elaborat anterior de Guvernul Sandu, este criticat de experții Centrului Național Anticorupție. Prin acest proiect se urmărește suplinirea CSM cu încă doi membri din rândul profesorilor de drept titulari, aleși de Ministerul Justiției, prin concurs public. De asemenea, documentul prevede reglementarea procedurii de selectare, de către Adunarea Generală a Judecătorilor, a membrilor Consiliului din rândul judecătorilor, precum și stabilirea competenței CSM de a dispune suspendarea din funcție a președintelui și vicepreședintelui instanței de judecată, în cazul bănuielii rezonabile privind comiterea infracțiunilor prevăzute de art.324-326 Cod Penal.

Într-o expertiză a proiectului, realizată de Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA, se arată că acesta conține factori de risc și riscuri de corupție generați de caracterul lacunar al prevederilor. În cadrul proiectului expertizat au fost identificați factori de risc, precum:

- atribuții excesive, improprii sau contrare statutului entității publice privind aplicarea în privința președintelui, vicepreședintelui instanței de judecată a măsurii provizorii de suspendare din funcție;

- concurența normelor de drept privind durata mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

„Deși intenția autorului este de a atribui în competența Consiliului Superior al Magistraturii dreptul de a aplica în privința președintelui, vicepreședintelui instanței de judecată a măsurii provizorii de suspendare din funcție, în cazul unei bănuieli rezonabile privind comiterea infracțiunilor prevăzute la art.324-326 din Codul penal, fiind justificată prin necesitatea neadmiterii unor posibile influențe necorespunzătoare din partea funcției administrative a instanței de judecată, prevederile formulate prin proiect vor genera la aplicare conflicte de competență în activitatea entităților înzestrate cu asemenea atribuții. Conform normelor analizate, Consiliul, pentru a dispune suspendarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui instanței de judecată, trebuie să-și asume rolul de organ de urmărire penală sau procuror în vederea depistării bănuielii rezonabile cu privire la săvârșirea infracțiunii prevăzute la art.324-326 din Codul penal. Pericolul coruptibil al acestui factor de risc constă în faptul că CSM ce se va bucura de atribuții excesive, va deține discreții exagerate de suspendare din funcție a președintelui, vicepreședintelui instanței de judecată. [...] Caracterul lacunar al proiectului va face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie, care la implementare vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârșite în procesul de aplicare, și deci astfel, va perpetua săvârșirea abuzurilor și depășirilor atribuțiilor de serviciu, conflicte de interese și/sau favoritism, precum și altor manifestări de corupție în cauză.”, se precizează în expertiza CNA.

O altă normă care, în opinia experților de la CNA, ar putea genera riscuri de corupție ține de prelungirea duratei mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, până la alegerea noilor membri. 

„Astfel, se constată neconcordanță între prevederile Legii privind activitatea CSM cu normele constituționale. Nici o lege și nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituției nu are putere juridică, iar acest fapt va crea impedimente în aplicarea corectă a prevederilor legislative privind durata mandatului de membru al Consiliului și va crea premise pentru alegerea abuzivă a normei „convenabile” care se va aplica de către Consiliu în dependență de scopul și interesul urmărit. Incompatibilitatea normelor precitate va face imposibilă tragerea la răspundere a factorilor de decizie, care la implementare vor conștientiza impunitatea lor pentru abuzurile săvârșite în procesul de aplicare, și deci astfel, va perpetua săvârșirea abuzurilor de serviciu, conflictelor de interese și/sau favoritism, precum și altor manifestări de corupție în cauză”, au mai punctat experții CNA.