Un martor cheie în dosarul tentativei de asasinare a fostului lider al PDM, Vladimir Plahotniuc, în care mai multe persoane au fost condamnate la ani grei de închisoare, susține că a fost impus de un funcționar de rang înalt din cadrul Ministerului de Interne, să dea declarații false în instanță. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a anunțat pornirea urmăririi penale în acest sens.

Potrivit unui comunicat al Procuraturii Generale, urmărirea penală a fost pornită de către PCCOCS la sesizarea Serviciului protecție internă și anticorupție al Ministerului Afacerilor Interne. Aceasta a fost pornită în temeiul bănuielilor rezonabile privind comiterea infracțiunii de determinare la depunerea de declaraţii mincinoase, la formularea de concluzii false, precum și comiterea infracțiunii de amestec în înfăptuirea justiţiei şi în urmărirea penală.

În document se mai arată că denunțătorul ar fi trimis și o scrisoare mai multor instituții de presă, în care acesta menționează că cel care l-a influențat este un factor de decizie al unei unități a Ministerului Afacerilor Interne. Curtea de Apel Chișinău a admis contestația procurorilor și a pronunțat pedepse mai aspre pentru cei care ar fi pus la cale asasinarea lui Vladimir Plahotniuc în aprilie 2017.

Presupusul atentat a fost deconspirat în aprilie 2017. Potrivit rechizitorului, Valeriu Zabolotnîi director al filialei moldovenești a Fundației pentru susținerea veteranilor și invalizilor din sport, IFAVIS, filială fondată de autoritatea criminală Grigore Caramalac, alias „Bulgarul”, a avut rolul principal în organizarea tentativei de asasinare. Apropiații săi, Kirov și Șevcenko, l-ar fi ajutat apelând la ajutorul lui Iuri Parhomenko, un locuitor din Transnistria. Cel din urmă, la rândul său, a apelat la Aleksandr Adamovici, liderul unei grupări criminale din Ucraina.

Adamovici i-a găsit pe cei care urmau să execute omorul – Pavel Korkișko și Iaroslav Mișciuk. Ultimii doi se mai află în arest la Chișinău. În timpul apropiat, vor fi pronunțate sentințe și pentru ei. Potrivit procurorilor, cei care urmau să îl execute pe liderul democrat au primit 100.000 de dolari în avans și urmau să ridice aceeași sumă după comiterea asasinatului. Acuzatorii au susșinut că cel care a comandat asasinatul ar fi Grigore Caramalac, refugiat la Moscova în 1998. Pe numele său a mai fost deschis un dosar penal, fiind anunțat repetat în urmărire generală.

Vladimir Plahotniuc a declarat procurorilor că a fost informat de către oamenii legii că asupra sa se pregătește o tentativă de asasinare. Liderul PDM a mai spus anchetei că nu se cunoaște cu Caramalac și că a auzit despre acesta din mass-media. Motivul pentru care vor să-l omoare ar fi susținerea acordată forțelor de ordine în luptă cu criminalitatea. Politicianul a refuzat statutul de parte vătămată, dar a acceptat să dea declarații în calitate de martor.

La un an de la reținere, Judecătoria Chișinău i-a condmnat pe toți ce învinuiți că ar fi încercat să-l ucidă pe Plahotniuc. Procurorii nu au fost de acord cu pedepsele applicate și au atacat sentința în instanța ierarhic superioară.

 În decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a aplicat pedepse mai dure celor reținuți în dosarul Plahotniuc. Cea mai dură pedeapsă a primit-o Valeriu Zabolotnîi. Acesta va sta la închisoare 23 de ani, după ce instanța i-a majorat termenul de detenție cu trei ani.ndamnat

Stepan Kirov, un apropiat al lui Zabolotnîi, a fost condamnat la 13 ani, în loc de opt, cum a decis instanța de fond, Dmitri Șevcenko – 13 ani, în loc de 11, Ivan Cojocari – 12 ani, în loc de 5, Igor Melnic – 14 ani, în loc de 6, și Vasile Dragulea – 11 ani, în loc de 3. Ultimii trei au fost achitați pentru tentativă de omor, însă au fost găsiți vinovați pe alte capete de acuzare – trecerea ilegală a frontierei, transport și păstrare ilegală de muniții.

Toți cei șase condamnați au pledat nevinovați. Valeriu Zabolotnîi a declarat în instanță că această condamnare reprezintă o comandă politică. „V-au cumpărat și vă dictează ce să faceți. Îl cunosc pe Caramalac, dar asta nu înseamnă că am încercat să omor pe cineva”. Discursul lui Zabolotnîi a fost întrerupt de Oxana Robu, președinta completului de judecată.