După ce a depus un autodenunț în care vorbește despre faptul că i-ar fi dat mită lui Vlad Filat 250 de milioane de dolari, bani scoși prin credite neperformante de la Banca de Economii, Ilan Șor schimbă macazul. Într-un interviu acordat portalului sputnik.md, controversatul primar al orașului Orhei declară că de la BEM ar fi fost furați doar 190 de milioane de dolari, bani care au ajuns la Vlad Filat și Veaceslav Platon.

„Miliardul… Miliardul furat este deja ca o etichetă a cărei esență nu vrea s-o mai analizeze nimeni în presă. Vreau să anunț oficial: nu a fost furat niciodată un miliard de la BEM. În realitate, de la BEM au fost furate aproximativ 190 de milioane de dolari, care au ajuns pe conturile lui Filat și Platon în noiembrie 2014”, afirmă Ilan Șor, ca răspuns la un interviu recent acordat portalului newsmaker.md de Veaceslav Platon.

Șor neagă toate acuzațiile lui Platon legate de faptul că cele 70 de milioane de dolari pe care primarul de Orhei afirmă că le-ar fi scos prin credite neperformante de la BEM în interesul celuilalt om de afaceri ar fi ajuns în realitate la Plahotniuc. „În interesul anchetei, nu pot spune acum mai multe, dar din acele scheme ale circulaţiei mijloacelor financiare despre care s-a scris deja în presă este clar că aproximativ jumătate din banii scoși de la BEM în noiembrie 2014 au ajuns pe conturile controlate de Platon”, mai spune Șor.

Întrebat de ce nu a vorbit despre implicarea lui Veaceslav Platon în furtul miliardului până în această vară, Șor s-a acoperit din nou cu secretul anchetei. „Dacă analizăm toate aceste cifre, înțelegem că nicăieri nu este vorba de furtul unui miliard. Deși banii extrași de Filat și Platon nu constituie o sumă mică, eu sunt adeptul unor cifre exacte. Și trebuie să punem corect accentele, cine a câștigat în urma scoaterii banilor și falimentării BEM și Băncii Sociale. Este vorba de același Platon, pentru că el controla atunci cea mai mare parte a sistemului bancar al Republicii Moldova”, insistă Șor.

Cât privește implicarea lui Vlad Plahotniuc în furtul din sistemul bancar, fostul președinte al Consiliului de administrare al BEM s-a eschivat să răspundă. „Eu pot să vorbesc doar despre perioada în care am administrat eu banca. Nu e treaba mea să răspund la acuzațiile aduse altor persoane. Platon are lupta lui cu Plahotniuc, e treaba lor. Pentru mine este foarte straniu să urmăresc cum Filat și Platon luptă acum cu Plahotniuc, pe când înainte tăceau, erau parteneri de afaceri și în politică cu el. De asta nici nu mai atrag atenția la aceste războaie și acuzații dintre ei. Filat m-a convins să vin la conducerea BEM. Am crezut atunci că el chiar vrea să atragă investitori și să salveze banca. Nici prin cap nu mi-a trecut atunci ce planuri are și cât a furat înainte împreună cu Platon și alții. Pentru toate astea eu am prezentat și voi prezenta documente în fața procurorilor și a instanței, pe care le-am găsit când am preluat banca. Acolo lucrurile sunt foarte clare, există şi alte probe”, a fost explicația lui Șor.

Amintim că Ilan Șor este principalul învinuit în dosarul furtului din sistemul bancar moldovenesc. Dosarul omului de afaceri a fost transmis în judecată la 24 august. Procuratura Anticorupție anunța că fostul șef al Consiliului de administrare al BEM ar fi obținut prin înșelăciune, în perioada 4 noiembrie – 25 noiembrie 2014, peste cinci miliarde de lei de la Banca de Economii.

Banii au fost oferiți în calitate de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate nişte contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă. Potrivit rechizitoriului, inculpatul i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al  Băncii de Economii să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora. Fiind audiaţi de procurori, membrii Consiliului au recunoscut că au fost induşi în eroare de şeful lor, care le-ar fi dat asigurări că debitorii sunt agenţi economici serioşi, iar afacerea este profitabilă pentru bancă datorită dobânzilor mari pe care le vor primi după rambursarea creditelor.

Procurorii au mai obţinut probe prin care s-a demonstrat că inculpatul a urmărit deghizarea provenienţei ilicite a banilor, adică ascunderea faptului că mijloacele financiare au fost sustrase din Banca de Economii. Pentru aceasta, au fost efectuate o serie de transferuri de pe conturile unor companii off-shore pe altele, fapt ce îşi găseşte confirmare şi în răspunsurile la comisiile rogatorii expediate de procurori peste hotare.