Guvernul Republicii Moldova a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului să plătească unei femei despăgubiri de 167.000 de euro pentru că i-a fost încălcat dreptul la protecția proprietății. Se întâmplă după ce femeia a fost privată abuziv de un imobil fără nicio compensaţie, iar autorităţile au eşuat să asigure o balanţă echitabilă dintre interesul public și drepturile reclamantei.

În 2004, Elena Arzamazova, de naționalitate australiană şi moldoveană, a cumpărat o clădire de la consiliul local din Pojareni, în trecut utilizată pentru festivităţi. Înstrăinarea a fost organizată de Consiliul local şi Primărie, şi aprobată de Consiliul local. Contractul a fost semnat în faţa notarului şi înregistrat în registrul bunurilor imobile. Cu toate acestea, în 2007 Procuratura s-a adresat cu acţiune de anulare a tranzacţiei, întrucât preţul obţinut pentru clădire a fost prea mic, iar imobilul a fost înstrăinat fără licitaţie, contrar legislaţiei.

După ce prima instanţă a respins acţiunea, de două ori, pe motiv că a fost depusă în afara termenului, în 2013 Curtea de Apel a anulat contractul, constatând că autoritatea publică a comis o eroare când a înstrăinat clădirea şi a aprobat şi înregistrat tranzacţia, deoarece aceasta era parte a domeniului public şi nu putea fi înstrăinată în niciun caz.

Reclamantul a declarat recurs, care a fost respins de magistrații de la Curtea Supremă de Justiție în 2014. Solicitarea înaintată de către aceasta privind omisiunea Curţii de Apel de a dispune compensaţie pentru investiţia în renovarea clădirii a fost declarată inadmisibilă.

Arzamasova a înaintat o acţiune civilă împotriva consiliului local şi procuraturii pentru a recupera banii investiţi în clădire. După iniţierea acţiunii civile, a fost pornită o cauză penală, care ulterior a fost suspendată.

„Curtea a concluzionat că a avut loc violarea Articolului 1 din Protocolul nr. 1, reţinând că privarea reclamantului de clădire i-a impus o sarcină individuală şi excesivă şi că autorităţile au eşuat să asigure o balanţă echitabilă dintre cerinţele interesului public, de pe o parte, şi drepturile reclamantului la protecţia proprietăţii, de pe altă parte”, se arată în decizia CEDO, publicată de Asociația Juriștii pentru Drepturile Omului.

Curtea a acordat reclamantului suma de 160.000 de euro cu titlu de prejudiciu material, 5.000 de euro cu titlu de prejudiciu moral și 2.000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli.