Respiro pentru penalul Rizea: Cu cât şi de ce a fost amânată şedinţa de judecată în dosarul de care depinde extrădarea fugarului din România

Julieta Saviţchi
27/06/2022
CIJM

Şedinţele de judecată în care urmează să fie examinată cererea de contestare a decretului semnat de fostul preşedinte Igor Dodon, prin care a fost retrasă cetăţenia moldovenească lui Cristian Mihai Rizea, sunt amânate pe bandă rulantă. De această dată instanţa a amânat şedinţa cu 3,5 luni, după ce reprezentantul preşedenţiei a anunţat că nu va putea să facă act de prezenţă.

Şeful Secţiei cetăţenie, graţiere şi distincţii de stat din cadrul instituţiei prezidenţiale, Vladislav Poghircă, a depus cu o săptămână în urmă o cerere privind amânarea şedinţei, pe motiv că pentru 27 iunie a fost programată şedinţa Comisiei de graţiere.

Pentru că a început perioada vacanţelor, instanţa fost nevoită să programeze următoarea şedinţă pentru data de 7 octombrie.

Aceasta este a treia şedinţă de judecată amânată în dosarul Rizea în perioada ultimilor două luni. La şedinţa din 7 iunie, petiţionarul condamnat irevocabil de justiţia română la patru ani şi opt luni pentru corupţie a venit la şedinţă cu un alt avocat care a solicitat timp pentru a face cunoştinţă cu dosarul.

Ședinţa programată pentru 9 mai nu a avut loc pe motiv că nu s-a prezentat petiţionarul. Cristian Mihai Rizea a transmis prin intermediul avocaţilor săi că în noaptea din ajun primise un mesaj că se pregăteşte răpirea sa din care cauză nu a riscat să părăsească domiciliul. Completul de judecată, prezidat de magistrata Ludmila Holeviţcaia, a constatat că şedinţa nu poate avea loc în lipsa reclamantului.

Dacă instanţa va lăsa în vigoare decretul prezidenţial privind retragerea cetăţeniei Republicii Moldova, nu vor mai exista impedimente privind extrădarea lui Cristian Mihai Rizea să îşi ispăşească pedeapsa într-un penitenciar din România.

Cristian Mihai Rizea a fost lipsit la finele lui 2021 de dreptul de a avea statut de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chişinău, care a mai respins şi solicitarea lui Rizea privind suspendarea decretului prezidenţial din 2020 prin care i-a fost retrasă cetăţenia Republicii Moldova. 

Fostul deputat român, Cristian Rizea, s-a refugiat la Chişinău în 2017, cu o lună înainte de a fi condamnat în prima instanţă la patru ani şi opt luni de închisoare pentru acţiuni de corupţie.

Rizea a devenit cunoscut publicului larg din Republica Moldova în primăvara lui 2021, când s-a lansat în politică cu formaţiunea NOI. Ulterior, el a început să înregistreze video şi să distribuie pe reţelele de socializare aşa-zisele „dezvăluri” în urma cărora a fost denunţat de mai multe ori pentru defăimare.

Fostul deputat român are pe rol la Judecătoria Chişinău cel puţin 20 de dosare. În cele mai multe dintre acestea, Rizea este reclamat pentru lezarea cinstei, onoarei şi reputaţiei profesionale.

Cristian Rizea a fost atacat în instanţă de către jurnalistele Mariana Raţă şi Angela Gonţa, precum şi de către instituţia media în care lucrează acestea, oamenii de afaceri Nicolae Ciornîi şi Vasile Chirtoca, fostul şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, deputatul socialist, Vlad Bâtrîncea, fiul generalului Vladimir Botnari, Ilie Botnari, interpreta Olia Tira, mai mulţi agenţi economici şi avocaţi. Reclamanţii au solicitat în instanţă ca Rizea să dezminţă afirmaţiile lansate în public şi să le achite prejudicii morale.

Totodată, pe masa judecătorilor de instrucţie din Chişinău se află mai multe dosare contravenţionale, pornite de poliţie pe numele lui Rizea pentru defăimare.

Cristian Rizea a fost subiectul unei anchete a Centrului de Invstigaţii Junalistice din Moldova despre cum şi-a procurat un imobil de lux într-un cartier select din Chişinău. Într-un interviu realizat în cadrul anchetei, Rizea a declarat că a obţinut cetăţenia moldovenească datorită faptului că bunica sa este originară din satul Congaz, raionul Comrat.

Julieta Saviţchi
27/06/2022




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii