Ședința pre­li­mi­nară în dosa­rul omului de afaceri Ilan Șor, acuzat de escrocherie și spălare de bani prin credite neperformante contractate de la Banca de Economii, programată pentru marți, 6 septembrie, a fost amâ­nată. Avocații omului de afaceri au cerut timp pentru studierea materialelor cauzei penale, dar și să întocmească propria listă a martorilor care urmează să fie audiați. Magistrații Judecătoriei sectorului Buiucani al Capitalei, unde este examinat dosarul, au dat curs solicitării. 

„Apărătorii trebuie să-și expună pozi­ția vizavi de per­soa­nele care ar urma să fie audi­ate în cali­tate de mar­tori. Ei urmează să vină cu o listă cu care să facem și noi cunoș­tință”, a decla­rat pro­cu­ro­rul Andrei Băeșu, pre­ci­zând că va cere pre­lun­gi­rea man­da­tu­lui de arestare la domi­ci­liu. 

În schimb avocații au cerut ca Ilan Șor să fie eliberat din arest. „Nu există vreun argu­ment legal ca Ilan Șor să fie reți­nut în regim de arest la domi­ci­liu. Mate­ri­a­lele dosa­ru­lui penal sunt for­mate, toate dove­zile pe care Pro­cu­ra­tura a dorit sau a putut să le pre­zinte se află deja în dosar. Nu mai poate să apară ceva nou”, a declarat apărătorul Denis Ulanov.

Înainte de ședinței de judecată, sute de persoane s-au adunat pentru a-l susține pe primarul de la Orhei. Protestatarii au cerut ca edilul să fie eliberat din arest. „Ilan Șor, suntem alături de tine”, „Justiția e cu noi” au scandat ei. Oamenii au fost aduși în mod organizat, cu autocare. Înainte de ședință, la mai multe posturi de televiziune a fost difuzat un spot prin care oamenii au fost îndemnați să iasă la miting. 

Dosarul omului de afaceri a fost transmis în judecată la 24 august. Procuratura Anticorupție anunța că fostul șef al Consiliului de administrare al BEM ar fi obținut prin înșelăciune, în perioada 4 noiembrie – 25 noiembrie 2014, peste cinci miliarde de lei de la Banca de Economii.

Banii au fost oferiți în calitate de credite mai multor companii ce ar aparţine lui Ilan Şor, iar drept garanţie privind rambursarea mijloacelor financiare obţinute ar fi fost prezentate nişte contracte fictive, încheiate cu un şir de entităţi bancare din Federaţia Rusă. Potrivit rechizitoriului, inculpatul i-ar fi convins pe membrii Consiliului de administrare al  Băncii de Economii să voteze pentru creditarea companiilor sale, tăinuind că el este proprietarul de facto al acestora. Fiind audiaţi de procurori, membrii Consiliului au recunoscut că au fost induşi în eroare de şeful lor, care le-ar fi dat asigurări că debitorii sunt agenţi economici serioşi, iar afacerea este profitabilă pentru bancă datorită dobânzilor mari pe care le vor primi după rambursarea creditelor.

Procurorii au mai obţinut probe prin care s-a demonstrat că inculpatul a urmărit deghizarea provenienţei ilicite a banilor, adică ascunderea faptului că mijloacele financiare au fost sustrase din Banca de Economii. Pentru aceasta, au fost efectuate o serie de transferuri de pe conturile unor companii off-shore pe altele, fapt ce îşi găseşte confirmare şi în răspunsurile la comisiile rogatorii expediate de procurori peste hotare.

În depoziţiile sale, Șor a refuzat să recunoască implicarea în schema frauduloasă, menţionând că ea a fost pusă la cale de fostul premier Vlad Filat, care i l-a prezentat pe omul de afaceri Veaceslav Platon, cu rugămintea de a-l ajuta ca prin aceste credite, dovedite ulterior frauduloase, să-şi rezolve problemele legate de stingerea unor datorii faţă de alte bănci din Republica Moldova. Procurorii consideră însă că inculpatul trebuie să răspundă penal în acest caz pentru spălare de bani şi escrocherie în proporţii deosebit de mari, infracţiuni care prevăd o pedeapsă de până la 15 ani închisoare.