Stoianoglo îl dezvinovățește total pe Platon și o acuză pe Inga Grigoriu că ar fi folosită de grupările Șor și Plahotniuc pentru a distrage atenția de la dosarul „furtul miliardului”

Mădălin Necșuțu
21/07/2021

Procurorul General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a declarat marți seară despre retragerea învinuirilor în dosarul „furtul miliardului” pentru Veaceslav Platon că sistemul de justiție nu poate fi reformat prin tragerea la răspundere a „oamenilor nevinovați”.

„În urma investigațiilor pe care le-am făcut, am ajuns la concluzia că infracțiunea pentru care a fost învinuit domnul Platon a fost săvârșită de către altă persoană și anume domnul Vlad Plahotniuc. El a furat banii [din furtul miliardului -n.r.] pentru care a fost incriminat anterior domnul Platon prin intemediul companiilor lui Ilan Șor. Noi îl putem pune sub învinuire pe Plahotniuc, atâta timp cât nu va fi scos de sub învinuire domnul Platon. Noi am făcut asta [scoaterea de sub învinuire a lui Platon – n.r.] pentru a-l trage la răspundere pe Plahotniuc”, a declarat Stoianoglo.

El a mai spus că cei care critică acțiunile sale ar fi bine să compare modelul de justiție din 2016 și cel din 2021.

„În 2016, domnul Platon a fost adus cu forța în țară. A fost extrădat ilegal din Ucraina. A fost judecat în mod închis fără audierea și fără participarea lui. Eu nu cred că cineva vrea să fie în locul lui, în aceeași situație. Procesul care a avut loc în 2020-2021, Platon a fost judecat într-un proces transparent, cu participarea mass media și audierea lui, prezentarea probelor, și astfel toată lumea poate compara sentința emisă în 2016 și cea din 2021”, a mai spus Stoianoglu.

Întrebat despre raportul Comisiei „Laundromat” prin care fosta deputată a Platformei DA, Inga Grigoriu, a încercat să elucideze cauzele din spălarea a peste 20 de miliarde dolari din bani negri din Rusia prin intermediul Republicii Moldova, arătând că firmele lui Platon au fost implicate clar în operațiunile de spălare a banilor, Stoianoglo a spus că documentele pe baza cărora a fost întocmit raportul ar suferi niște vicii și nu ar fi tocmai exacte.

„Noi vorbim acum de lucruri diferite. Domnul Platon a fost achitat acum pe un episod concret legat de furtul a aproximativ un miliard de lei. Dacă vor fi constatate alte cazuri cu implicarea domnul Platon, noi vom porni dosare penal și vom instrumenta. Dar din scrisoarea care a fost publicată [raportul Comisiei Laundromat], el nu este învinuit că el ar fi furat. Acolo este indicat că această companie a participat numai la o serie de tranzacții. Acolo [în document] nu este indicată data. Eu presupun că asta ar fi avut loc în 2010-2011, când despre furtul miliardului...”, a mai spus Stoianoglo, care a desființat scrisoarea celor de la Serviciul de Prevenire și Spălare a Banilor care i-au răspuns Ingăi Grigoriu că Platon ar fi participat în această afacere.

Stoianoglo a acuzat că această comisie ar fi fost făcută de Inga Grigoriu și colegii său pentru „a distrage atenția de la dosarul furtul miliardului”.

„Comisia a fost creată la inițiativa deputaților din Partidul Șor și de către oamenii din anturajul lui Plahotniuc. Doamna Grigoriu a fost numită acolo șefă și a fost folosită pentru discreditarea mea ca procuror general”, a spus Stoianoglo.

El a mai spus că din patru file cât are raportul, două îi sunt dedicate numai lui, în calitate de procuror general. El a mai spus că în spatele Ingăi Grigoriu stă fostul Procuror General, Viorel Morari, „care o consulta pe Grigoriu și el a făcut raportul respectiv”.

Raportul Comisiei Laundromat îl arată cu degetul pe Platon

Pe 9 iulie, Inga Grigoriu, a prezentat concluziile Comisei Laundromat sub forma unui raport în care se specifica că Platon se află în spatele schemelor de spălare a banilor din Rusia.

„Veaceslav Platon a relatat fragmentat cum anume a implementat schema de elitizat a mijloacelor ilicite originare din Federația Rusă tranzitându-le prin Republica Moldova spre jurisdicții străine. De asemenea, a confirmat că modificările la cadrul normativ a făcut posibil ca autorii tipologiei să suporte costuri mai puține și a adus ca exemplu plafonarea taxei de stat în instanțele de judecată. El a confirmat că dacă nu era scandal în anul 2014, această operațiune ar fi continuat chiar și până în prezent, dacă nu eram anumite schimbări în anul 2015”, a declarat deputata PPDA.

Grigoriu a explicat că o parte din bani au fost spălați prin segmentul transnistrean și cum au fost falimentate întreprinderi regionale prin atacuri raider. Comisia a mai găsit conexiuni ale acestor acțiuni și cu „furtul miliardului”. Schema a funcționat prin intepuși, companii naționale și unele înregistrate în zone offshore.

„Cetățeni ai Ucrainei avea misiunea de a depune cereri de chemare în judecată în numele entităților juridice creditoare cu scopul de a fi emise ordonațele judecătorești către executorul judecătoresc ales de către creditor. Apoi toate ordonanțele erau executate doar într-o singură bancă din Republica Moldova, iar mijloacele financiare era încasate forțat nu de la cei care aveau datori, ci din conturile băncilor corespondente din Federația Rusă, acestea neavând statu de dator în contractele fictive, dar care procesau plăți în numele lor la ordinele fiduciarilor indicați în ordonanță.

Ea a mai spus că rolul executorilor judecătoreștei era unul important în implementarea operațiunii. Cinci executori judecătorești era contractați de către cele 20 de companii creditoare înregistrate în zone offshore care se regăsesc și în alte scheme făcute în Moldova.

Printre ele se numără RONIDA INVEST LLP, MIRABAX INVESTMENTS LIMITED, CHESTER NZ LIMITED, ZORBAINTERNATIONAL, SEABON LIMITED, WESTBURN ENTERPRISES LIMITED, PR- VERT SYSTEM LIMITED, VALEMONT PROPERIES LTD, CALDON HOLDINGS LIMITED ș.a.

Potrivit raportului Kroll, entitățile juridice menționate, ar fi conexe grupurilor de companii afiliate lui Veaceslav Platon, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor.

Între anii 2010-2014, în baza a 36 ordonanțe judecătorești din conturile corespondente a 20 bănci din Federația Rusă deținute la B.C. “Moldindconbank” S.A., au fost încasate forțat mijloace bănești în valoare de 22.013.152.564 de dolari americani.

Ordonanțele au fost aplicate de către 5 executori judecătorești din Republica Moldova, iar banii au fost transferați în conturile curente a 20 companii offshore deschise la B. C. MOLDINCONBANK S.A. și TRASTA KOMERCBANKA, Letonia.

Apoi, mijloacele financiare au fost transferate către persoane fizice și juridice cu conturi deschise în bănci comerciale din circa 60 de țări. Operațiunile bancare contau în scoaterea capitalului financiar din Federația Rusă către zone offshore prin utilizarea sistemului bancar moldovenesc.

Conform unor estimări efectuate de organele competente naționale și internaționale, circa 400 miliarde dolari proveniți din activități ilicite pe teritoriul Federației Ruse, au avut drept destinație finală jurisdicții din cadrul Uniunii Europene, SUA, China, Emiratele Arabe Unite, Turcia, Australia, Marea Britanie, Ucraina, Cipru, Argentina, Barbados, Belize, Canada, Egipt, Grecia, India, Indonezia, Insulele Man, Israel, Japonia, Kazahstan, Malaiezia, Malta, Mauritius, Noua Zeelandă, Singapore, Africa de Sud, Coreea de Sud, Sri Lanka, Taiwan, Uruguay, Vietnam.

Mădălin Necșuțu
21/07/2021



Become a Patron!

Comentarii