Trei angajați ai Curții Supreme de Justiție sunt bănuiți de repartizarea frauduloasă a dosarelor. Deocamdată, nu şi judecătoarea Svetlana Filincova

Anastasia Nani
22/04/2015
Foto: ajm.md

Trei angajați ai Curții Supreme de Justiție (CSJ) sunt bănuiți într-un dosar penal privind repartizarea frauduloasă a 22 de cauze civile. Procurorii Anticorupție au inițiat ancheta după ce, la sfârșitul anului 2014, au fost sesizați de Victor Micu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii. Sesizarea o viza, de fapt, pe judecătoarea Svetlana Filincova, fiind acuzată direct că ar fi manipulat sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor. Deocamdată, magistrata nu are niciun statut în această cauză penală.

În decembrie 2014, Victor Micu a sesizat Centrul Național Anticorupție invocând faptul că 22 de dosare au fost repartizate prin manipulare Svetlanei Filincova, pe atunci vicepreședinta CSJ și președinta  Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții. Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a explicat în scrisoarea sa că în momentul distribuirii cauzelor, numele celorlalți magistrați erau blocați în sistem, astfel dosarele ajungeau la Svetlana Filincova. Victor Micu a mai precizat atunci că în majoritatea cazurilor una dintre părți era Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Biroul Vamal Chișinău, dar și alte instituții de stat.

Cine sunt bănuiții de la Curte

Potrivit procurorului Octavian Iachimovschi de la Procuratura Anticorupție deocamdată în acest dosar există trei bănuiți, toți angajați ai Curții Supreme de Justiție. Aceștia nu au fost suspendați din funcție. Ei sunt responsabili de înregistrarea cauzelor în Programul integrat de gestionare a dosarelor (PIGD), sistem pus în aplicare în 2009 cu sprijinul financiar al Guvernului Statelor Unite ale Americii. “Svetlana Filincova nu are niciun statut. Verificăm toate afirmațiile făcute în cadrul sesizării. Nu ar fi corect să vă divulgăm ce acțiuni am întreprins în cadrul acestui dosar care e destul de voluminos și necesită multă muncă”, ne-a declarat procurorul.

De acesată dată, Victor Micu a refuzat să ofere comentarii ca să nu influențeze ancheta. Anterior, președintele CSM declara că în acțiunile Svetlanei Filincova există componența de infracțiune. Magistrata a refuzat însă să ofere comentarii. “Nu pot să vă răspund”, a tăiat-o scurt judecătoarea.

Solicitare fără răspuns

În februarie 2015, 16 organizații neguvernamentale au semnat un apel adresat CSM în care cer investigarea modului de distribuire a dosarelor în sistemul judecătoresc. Semnatarii scrisorii au amintit despre mai multe cazuri de fraudare a sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. „La 11 decembrie 2014, CNA și Procuratura Anticorupție au reținut și audiat opt angajați ai Judecătoriei Râșcani din municipiul Chișinău. Funcționarii judecătoriei sunt bănuiți că, între 2012 și 2014, au intervenit în programul de gestionare a dosarelor pentru ca anumite dosare să ajungă la un anumit judecător. Recent, de manipularea PIGD a fost acuzat un judecător al Curții Supreme de Justiție (Svetlana Filincova – n.r.). Se pare că abateri similare au avut loc și anterior. În toamna anului 2007, printr-o hotărâre a CSM, s-a constatat că la Curtea de Apel Chişinău cauzele nu erau distribuite aleatoriu. În 2008, CSM a constatat că distribuirea aleatorie nu avea loc nici la Judecătoria Ceadîr-Lunga. În 2010, o comisie formată din judecători a constatat că la Curtea Supremă de Justiție existau probleme cu înregistrarea consecutivă şi distribuirea dosarelor civile şi economice”, se arată în apel.

În baza acestui apel, membrii Consiliului au cerut Centrului de Telecomunicații Speciale (CTS) care administrează PIGD să prezinte informații despre manipulările admise în procesul de distribuire aleatorie a dosarelor de către instanțele de fond din Capitală, dar și de către Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Solicitarea a trimisă deși la sfârșitul lunii decembrie 2014, membrii CSM au refuzat să pună în discuție cazul Svetlanei Filincova, subiect sugerat de colegul lor Dumitru Visternicean.

“Nu avem deocamdată un răspuns la această solicitare și s-ar putea nici să nu-l avem. Se pare că CTS refuză să ofere informația pentru că nu are acordul Ministerului Justiției, cu care are închis un contract. Asta în pofida faptului că sistemul e folosit de instanțele de judecată. Aștept să expire termenii legali de prezentare a datelor cerute, apoi voi vedea care este de fapt realitatea”, a comentat Dumitru Visternicean.

Riscă dosar penal pentru nedeclararea averii

Svetlana Filincova nu mai este vicepreședinta CSJ după ce, acum câteva săptămâni, a depus o cerere de concediere din această funcție, pe care a ocupat-o din 2012.

Tot în acest an, Svetlana Filincova a ajuns în vizorul membrilor Comisiei Naționale de Integritate. Aceștia au sesizat procurorii pentru că judecătoarea nu și-a declarat toată averea.

Membrii CNI au invocat faptul că Svetlana Filincova nu a declarat venitul obținut din activitatea didactică de aproximativ 13.000 de lei, dar şi venitul soțului de peste 350.000 de lei. La fel, magistrata nu ar fi indicat că deţine o construcție accesorie cu suprafața de 36,2 m2 de lângă casă, o remorcă, două automobile folosite de soţ, şase conturi bancare și 210 acțiuni deținute împreună cu soțul la o societate pe acțiuni. “Din momentul sesizării avem la dispoziție o lună, termen care încă nu a expirat. Examinăm materialele”, a precizat Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție.

Anastasia Nani
22/04/2015

Comentarii