Extinderea Complexului Hidroenergetic Nistrean (CHN) de către Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor de pești. Funcționarea obiectivului cu pricina provoacă înămolirea fluviului Nistru în aval de Naslavcea și pune în pericol asigurarea cu apă potabilă a Republicii Moldova și a regiunii Odesa din Ucraina. Acestea sunt unele concluzii ale unui studiu comandat de PNUD Moldova. 

„Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30% și apariția efectului pulsatoriu cunoscut sub numele de hydropeaking. Este vorba de fenomenul când nivelul apei din fluviu crește și scade în funcție de deversările hidroenergetice”, se menționează în comunicatul PNUD Moldova.

De asemenea, adaugă studiul, a fost observată răcirea apei fluviului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului; reducerea nivelului de substanțe nutritive; fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului. 

Autorii studiului au constatat că volumul mediu al apei în aval de Complexul Hidroenergetic Nistrean a scăzut cu peste 10% sau 800 milioane de metri cubi, s-a modificat repartizarea sezonieră a scurgerii de apă, fiind înregistrate descreșteri de circa 6% în primăvară și creșteri vara și toamna.

Debitele maxime a apelor mari de primăvară au scăzut cu 38% în aval. Ca efect a funcționării barajului Novodnestrovsk, debitele maxime ale viiturilor pluviale s-au redus de două ori. După construcția Complexului, debitele minime au crescut de două ori, fiind asigurate cele 100 metri pe secundă stipulate în Regulamentul de exploatare, dar există și excepții. Efectul pulsatoriu este resimțit pe un sector de peste 130 de kilometri în aval, ca și schimbarea de regim termic.

„Cunoașterea și înțelegerea factorilor declanșatori ai impactului socio-economic și de mediu față de fluviul Nistru va permite autorităților din Republica Moldova și populației, în special celor care locuiesc în vecinătatea bazinului hidrografic, să gestioneze mai bine riscurile și să le abordeze în timp util”, a afirmat Dima Al-Khatib, reprezentantă rezidentă PNUD în Republica Moldova.

În ceea ce privește impactul asupra plantelor acvatice superioare, în ultimele decenii, se atestă o supraaglomerare intensivă cu vegetație acvatică mai înaltă a Nistrului Mijlociu de la Naslavcea până la Camenca, precum și a zonei de apă a rezervorului hidrocentralei de la Dubăsari. Creșterea excesivă a plantelor numite macrofite în această parte a Nistrului s-a extins de la aproximativ 1% a suprafeței râului, până la 85%.

Studiul privind impactul social și de mediu al Complexului asupra Nistrului urmează să fie finalizat și prezentat părții moldovenești a Comisiei Nistrene și echipei de negociatori a Acordului de funcționare a Complexului Hidroenergetic Nistrean.

Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au realizat două anchete despre pericolul pe care îl prezintă extinderea acestui obiectiv. Investigațiile au constatat că, Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul; Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice; Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei.