VIDEO// Avocat condamnat în Republica Moldova vrea să ajungă parlamentar în România: „Dosarul mi-a fost fabricat la comanda lui Plahotniuc”

Julieta Savițchi
24/01/2019
noi.md

Avocatul Ilie Rotaru, condamnat la nouă ani cu executare pentru escrocherie și anunțat în urmărire generală de către forțele de ordine din Republica Moldova, se află în România și intenționează să ajungă în legislativul acestei țări după ce se va alătura echipei PSD. Rotaru pledează nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc pentru că ar fi insistat să își recupereze acțiunile pe care le-a deținut la SA Centrul comercial „Gemenii”, acțiuni care i-ar fi fost preluate printr-un atac raider de căre președintele ucrainean Poroșenko.

Ilie Rotaru a declarat că a deținut o cotă de 7 la sută din acțunile la SA „Gemenii” și a deținut o perioadă funcția de administrator al acestei societăți. După aceasta, el ar fi fost revocat și deposedat de acțiuni. Rotaru a mai declarat că a pierdut în instanțețe moldovenești toate dosarele ce țin de reabilitarea acțiunilor de la „Gemenii” și s-a adresat la CEDO. „Deși a acceptat să îmi examineze plângerile, instanța de la Strasbourg evită să se pronunțe de ani buni pe marginea acestui caz. Am adresat o plângere și președintelui Curții, mi s-a promis că vor lua o decizie, dar se bate pasul pe loc”, a declarat avocatul.

Ilie Rotaru a fost condamnat la 26 iunie 2017 de către Judecătoria Chișinău împreună cu alți trei presupuși complici. Avocatul a fost găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Potrivit sentinței, cetățeanul belgian s-a adresat în 2009 avocatului Rotaru pentru servicii juridice, iar apărătorul i-ar fi cerut să semneze hârtii în alb.

Astfel, avocatul a făcut angajări fictive la întreprinderea belgianului. Ulterior, Rotaru l-a acționat în judecată pe investitorul străin, invocând datorii salariale de peste 12.000 de euro și a obținut câștig de cauză. Instanța a acceptat o tranzacție de conciliere în urma căreia cetățeanul belgian a cedat imobilul din Bălți în contul datoriei.

Rotaru ne-a comunicat că a atacat sentința în instanța ierarhic superioară, însă Curtea de Apel Chișinău ar tergiversa examinarea dosarului. Avocatul a mai comunicat că organele de drept din Repuiblica Moldova i-ar fi intentat mai multe dosare penale la comanda lui Petro Poroșencko, Vladimir Voronin și Vladimir Plahotniuc. După sentința pronunțată în acest caz, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală în primăvara anului 2017.

Conform mai multor documente publicate după scandalul „Ofshoreplaha” , preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, ar fi fost implicat în acţiuni criminale pe teritoriul R. Moldova în perioada 2001–2005.

În document se menționează că oamenii legii au descoperit în această perioadă 53 de cazuri de furt din averea proprietarilor, cetăţeni ai R. Moldova, care deţineau acţiuni în Centrul Comercial „Gemenii”. Autorii nelegiuirilor ar fi fost şase grupări criminale „create şi conduse de Petro Poroşenko şi Petru Madan”, ultimul fost subaltern al lui Poroşenko şi persoana de încredere a acestuia. Aceste grupări ar fi preluat, prin şantaj, escrocherii, ameninţări cu moartea şi fals în documente, acţiunile cetăţenilor Republicii Moldova, producând un prejudiciu de peste 66 de milioane de lei.

În total, grupările lui Poroşenko ar fi deposedat de bunuri peste 50.000 de cetăţeni care deţineau acţiuni la SA „Gemenii”, SA „Bucuria”, „Fabrica de sticlă din Chişinău” etc. Acestea au fost înregistrate pe firme off-shore al căror beneficiar final era Petro Poroşenko. În document se mai menționează că, deşi au fost pornite dosare penale pe toate aceste fapte, dosarele ajungeau, în mod inexplicabil, la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA), unde erau trecute pe linie moartă.

În nota informativă se menționează că, în 2005, când Poroşenko deţinea funcţia de secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare al Ucrainei, ar fi influenţat procurorii de la Chişinău şi conducerea CCCEC ca oamenii săi întemniţaţi la Chişinău să fie eliberaţi, iar dosarele penale pe numele său să nu ajungă în instanţă. În schimb, CCCEC a început urmărirea penală în cazul victimelor deposedate de bunuri de către grupările conduse de Poroşenko, cum ar fi cazul lui Ilie Rotaru.

Julieta Savițchi
24/01/2019

Comentarii