Vicepreşedinta Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişcă-Doneva, deţine în proprietate o zonă de agrement lângă satul Ratuş din raionul Criuleni, o livadă mică, şi o casă de vacanţă pe malul iazului. Gospodăria nu se regăseşte în declaraţia de avere a magistratei, la fel, nici în cea a soţului, vameşul Vasile Chişcă. Aceasta a servit motiv pentru ca procurorii anticorupţie să-i intenteze magistratei un dosar penal pentru îmbogăţire ilicită.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat, marţi, undă verde pentru a fi efetuate percheziţii la domiciliul şi în biroul vicepreşedintei Curţii Supreme de Justiţie, Tamara Chişcă-Doneva. Decizia a fost luată cu uşile închise, iar imediat ce au obţonut acordul, procurorii şi mascaţii s-au dus la Curtea Supremă de Justiţie ca să facă percheziţii în biroul magistratei.

Procurorii nu au fost prea deschişi în privinţa dosarului intentat şefei de la Curtea Supremă. Procuratura Anticorupţie au emis un comunicat sec în care se arată că „Tamara Chișcă-Doneva este suspectată că, în perioada anilor 2014-2021, deținând funcția de judecător, inclusiv exercitând funcții administrative în cadrul instanțelor judecătorești, a obținut o mărire substanțială a patrimoniului său și a membrilor familiei sale, care nu ar putea fi justificată rezonabil în raport cu veniturile sale realizate din exercitarea legală a atribuțiilor în funcțiile deținute”.

Procurorii au mai comunicat că în urma perchezițiilor de la magistrată au fost ridicate telefonul mobil și informația din calculator.

Servicii de agrement şi pescuit

Afacerea magistratei se află pe teritoriul comunei Drăsliceni, între satele Ratuş şi Logăneşti, nu departe de traseul Chişinău-Bălţi, la o distanţă de circa 18 km de la Chişinău. Oamenii din sat susţin că acolo erau terenuri agricole pe care soţii Chişcă le-au procurat de la persoane fizice. Mai întâi a fost construit bazinul acvatic, apoi casa de vacanţă şi celelalte acareturi.

Pe malul iazului au fost amenajate cinci foişoare din lemn, care sunt oferite contra plată celor care vor să se odihnească. „Am fost acolo odată, am avut un eveniment de familie. Am închiriat un foişor. Totul este amenajat ca la carte. Este masă, este grătar, sunt angajaţi care au grijă de curăţenie, securitate”, ne-a declarat un locuitor din Măgdăceşti. Acesta a mai spus că alături şi-a făcut un iaz mai mic şi o căsuţă un consătean de al său, care i s-a plâns că ar avea probleme cu „boierii de la Chişinău”.

Locuitorii din Ratuş susţin că mult timp nu au ştiut cine este proprietarul zonei de agrement de lângă satul lor. „Când întrebam de angajaţii de acolo, ne spuneau că are legătură cu cei de la cariera din Micăuţi. Nu demult s-a aflat că proprietară este o mare judecătoare de la Chişinău. Înainte puteau să se odihnească acolo şi oamenii din sat, care plăteau. Dar acum vin de la Chişinău doar”, ne-a spus un locuitor din Ratuş.

Pensie de peste 71 de mii de lei pe lună. Ce a mai declarat magistrata

Judecătoarea Tamara Chişca-Doneva şi soţul ei, Vasile Chişca, inspector principal la Vama Rezina, locuiesc într-o casă din sectorul Râşcani al Capitalei, cu două niveluri şi cu mansardă, estimată la 7- 8 milioane de lei. Imobilul cu suptafaţa de 145,4 metri pătraţi este declarat de magistrată la preţul de 1.169.326 de lei. În 2006, familia a primit moştenire încă o casă, cu suprafaţa de de 50,5 metri pătraţi.

Tot în 2006, familia magistratei a primit moştenire şi trei hectare de teren agricol pe care l-a dat în arendă unei întreprinderi agricole din Găgăuzia cu 12.400 de lei pe an, conform Declaraţiei de avere şi interese personale pentru anul 2021.

Tamara Chişcă-Doneva a raportat anul trecut venituri din salariu de 502.057 de lei (de peste 41.000 de lei lunar), şi venituri din pensie, 853.064 de le (de peste 71.000 de lei pe lună).

Magistrata a mai raportat şi două automobile, un Audi fabricat în 2013, şi Dacia Duster, din 2011.

Cine este Tamara Chişcă-Doneva

Tamara Chișca-Doneva și-a început cariera de magistrată în 1987 la Judecătoria Hâncești. În 1995 a fost promovată la Judecătoria Râșcani din Chișinău. Peste doar un an a fost avansată la Curtea de Apel Chișinău, iar în 2003 a ajuns la CSJ.

Potrivit Asociației Juriştii pentru drepturile omului nouă hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a fost judecătoarea Chișca-Doneva au fost identificate ca obiect de examinare la CEDO.

Printre cele mai importante este încheierea emisă în iulie 2005, în dosarul SA Gemenii. Guvernul Republicii Moldova este obligat până să achite 1,5 milioane de euro în dosarul respectiv.

În martie 2021,Tamara Chişca-Doneva a fost desemnată vicepreședintă a Curții Supreme de Justiție, președintă a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ din cadrul CSJ. Decizia a fost luată marți de membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Candidatura ei va susţinută de fosta majoritate PSRM-Partidul Şor.

Anul trecut Tamara Chişcă-Doneva a fost implicată într-un scandal legat de componenţa Comisiei pentru alegerea judecătorului din partea Republicii Moldova la CEDO. Imparţialitatea acesteia ca membră a Comisiei a fost pusă la îndoială pentru că este cumătră cu fosta sa colegă de la CSJ, Iulia Sârcu, mama Dianei Scobioală. Tamara Chişcă-Doneva a oferit Dianei Scobioală cel mai înalt punctaj.

Vara trecută s-a vehiculat că Tamara Chişcă-Doneva ar fi asistat la botezul fiului Nataliei Morari şi Veaceslav Platon. Informaţia a fost respinsă de magistrată, într-o discuţie la telefon cu jurnaliştii de la portalul Anticorupţie.md.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

 

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.