Circumscripția nr. 17, Nisporeni: Plahotniuc, Artamonov, Terguță, Ciorici și Cărbune. Ce averi declară candidații

Mariana Colun
11/02/2019
Infografic: Angela Ivanesi

În circumscripția nr. 17, Nisporeni, în cursa electorală s-au înscris cinci candidați. Primul în buletinul de vot este liderul democraților, Vladimir Plahotniuc. Îi vor face concurență reprezentantul PSRM, Pavel Artamonov, candidatul blocului electoral ACUM, Ion Terguță, comunistul Mihail Ciorici și candidatul independent Iurii Cărbune.

Vladimir Plahotniuc. Foto: Facebook.com

Primul în buletinul de vot în circumscripția nr. 17 este liderul PDM, controversatul politician și om de afaceri Vladimir Plahotniuc. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, înainte de a ajunge deputat, Vladimir Plahotniuc a deținut funcția de președinte al Consiliului de Administrație a Victoriabank și cea de vicepreședinte al Companiei „Petrom Moldova”. El a apărut în viața politică a Republicii Moldova la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010. Atunci, cu câteva zile înainte de scrutin, lista PDM, unde pe primul loc era Marian Lupu care tocmai plecase de la comuniști, a fost modificată și introduse, pe primele poziții, cinci nume noi, unul dintre ele fiind Vladimir Plahotniuc. A deținut mandatul de deputat și, în paralel, funcția de vice-președinte al Parlamentului, în jur de doi ani, apoi a renunțat la funcțiile din Legislativ, invocând motive personale.

La următoarele alegeri, din 2014, Vladimir Plahotniuc a fost ales din nou pe listele PDM, însă peste aproximativ un an a renunțat din nou la mandat. În decembrie 2010 a fost ales vicepreședinte al PDM, în luna decembrie 2016 - președinte al PDM, iar în martie 2017 – vicepreședinte al Internaționalei Socialiste.

Deși este unul dintre cei mai bogați oameni din partid, Vlad Plahotniuc a făcut, oficial, doar de două ori donații în bugetul partidului – la alegerile parlamentare din 2014, când a donat aproape un milion de leiși la alegerile locale din 2011, când a făcut o donație de 300 de mii de lei

În luna ianuarie 2016 partidul l-a înaintat la funcția de prim-ministru, însă candidatura sa a fost respinsă de președintele de atunci Nicolae Timofti. 

Vladimir Plahotniuc a fost controlat de Comisia Națională de Integritate o singură dată – în anul 2013, după ce își depusese deja mandatul de deputat, dar încă era pasibil controlului. CNI a pornit verificările după apariția a două articole în presă: unul în ziarulnational.md, în care se spunea că Vladimir Plahotniuc ar deține, indirect, mai multe companii, dar care nu apar în declarația sa de avere, și al doilea pe portalul Anticorupție.md, în care se vorbea despre blocul în care locuiește Vladimir Plahotniuc și familia sa, dar și despre câteva firme, care ar vea legătură cu politicianul.  La 26 decembrie 2013 însă CNI a clasat cazul, „în legătură cu lipsa încălcării regimului juridic ald eclarării veniturilor și proprietăților”.

În septembrie 2014 un deputat comunist, dar și RISE Moldova au publicat fotografii în care apărea Vladimir Plahotniuc împreună cu mai multe persoane din anturajul său, la poarta unei case din orașul Scez din Franța. Deputatul susținea că Plahotniuc nu a declarat acea casă/vilă de pe malul lacului Geneva, înregistrată pe numele soției, pe vremea când era parlamentar. El a depus o sesizare la Comisia Națională de Integritate să pornească un control, prezentând și copiile unor acte care ar fi probat apartenența imobilului familiei lui Plahotniuc. Peste câteva zile, CNI a anunțat că nu pornește un control, întrucât nu a primit ca anexă la plângere originalele documentelor, ci doar copiile.

În septembrie 2018 RISE Moldova a scris că familia lui Vladimir Plahotniuc deține, direct sau prin intermediul unor firme, două vile pe malul lacului Leman, una pe malul elvețian al lacului și alta pe malul francez. Prima a fost cumpărată în anul 2012, iar a doua – încă în 2008. Cea de a doua proprietate este aceeași despre care semnalase deputatul comunist în anul 2014. O altă proprietate din Franța, deținută de o firmă al cărui beneficier este familia liderului PDM este o cabană în munții Alpi, localitatea Les Houches. Proprietatea a fost cumpărată în anul 2012. Ultima proprietate decoperită de RISE este o casă în București. Nici una dintre proprietățile deținute peste hotare nu apar în declarațiile de avere depuse în ultimii ani de Vladimir Plahotniuc în calitate de deputat. Liderul PDM nu a comentat constatările RISE nici la solicitarea autorilor investigației, nici după apariția acesteia. În luna noiembrie 2018, Procuratura Anticorupție, după ce a fost sesizată de președinta PAS, Maia Sandu, a răspuns că a refuzat să pornească o cauză penală în care ar investiga legalitatea deținerii de către Vladimir Plahotniuc a proprietăților de peste hotare.

Un studiu realizat în anul 2017 de 4 organizații ale societății civile – Transparency International, centrul de Resurse Juridice, IDIS Viitorul și Centrul ADEPT –, întitulat „Capturarea statului – cazul Republicii Moldova”, arată că de când a apărut în politică, Vlad Plahotniuc și partidul său și-au subordonat toate instituțiile statului, care nu mai sunt independente. ”Începând cu 2009, Partidul Democrat din Moldova (PDM) dirijat iniţial din umbră, iar apoi şi oficial de controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, şi-a impus interesele în acordurile de cartel încheiate între membrii coaliţiei de guvernare.

Mai multe detalii despre interesele și conexiunile din Orientul Mijlociu ale lui Vladimir Plahotniuc, citiți într-un articol amplu realizat de reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice.

Pavel Artamonov. Foto: socialistii.md

Deși oficial, potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, în ultimii doi ani politicianul nu a avut salariu, acesta a înregistrat încasări de ordinul milioanelor: dividende de 4.550.200 de euro, 11.597.400 de lei și 347.500 de dolari de la compania Vangurad International LTD; 4,1 milioane de lei din returul capitalului social al companiei Prime Management SRL; peste 500 de euro și 1.800 de dolari dobândă bancară; aproape un milion din vânzarea unor automobile; 15.000 de dolari și 46.500 de franci elvețieni – retur servicii juridice. Plahotniuc a mai trecut pe hârtie un apartament de 234,8 metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 1,5 milioane de lei, un spațiu comercial de 300 de metri pătrați, a cărui valoare nu o indică, două garaje, precum și o construcție cu suprafața de 134,6 metri pătrați, evaluată la peste un milion de lei. În garajele președintelui democraților sunt parcate patru Mercedesuri, achiziționate între 2010 și 2018, care valorează în total 4,8 milioane de lei. Tot în actul prezentat de Plahotniuc la CEC este indicat că acesta mai are în proprietate seturi de mobilă, echipament sportiv și echipament TV și video cu o valoare totală de 370.000 de dolari și 313.300 de euro. În bancă liderul PD păstrează circa 172.000 de lei, 713.000 de dolari și 524.000 de euro.

Pavel Artamonov este candidatul PSRM la funcția de deputat în circumscripția Nisporeni și se regăsește în buletinul de vot pe poziția a doua. Din octombrie 2017 el este consilier în Consiliul orășenesc Nisporeni, în urma cererii de demisie a alesului local Victor Cojocaru. Din 2016 și până în prezent, Pavel Artamonov este președintele Organizației Teritoriale Nisporeni a PSRM. În campania pentru prezidențiale din 2016, Artamonov a donat pentru Igor Dodon 62.100 de lei. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Pavel Artamonov declară venituri de 73 de mii de lei din salariul soției și indemnizația de consilier. În 2014 el a luat în leasing un automobil de model Daewoo, în valoare de 95,5 mii de lei. Din 2016 are în folosință prin comodat și un Renault, estimat la 73 de mii de lei. Artamonov nu raportează niciun teren și nicio locuință.

Ion Terguță. Foto: Media Azi

Următorul în buletinul de vot este reprezentantul blocului electoral ACUM, Ion Terguță, vicepreședintele Partidului Liberal Democrat (PLDM), jurnalist de profesie. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior la Academia de Studii Economice din Moldova. Ion Terguță a fost ales vicepreședinte al PLDM în luna iulie 2018, după ce, din luna noiembrie 2017, a exercitat funcția de purtător de cuvânt al partidului, acestea fiind primele sale legături oficiale cu politica din Republica Moldova.

Conform informațiilor din CV-ul său, la care face referire și portalul media-azi.md, Ion Terguță este jurnalist și expert media, iar din 2009 și până în 2016 a fost director al Reprezentanţei Naţionale a Republicii Moldova a TRCI „MIR”, fiind și membru al Consiliului Director al TRCI „MIR”, dar și reprezentantul Guvernului R. Moldova în Consiliul de Administrare al TRCI „MIR”, o structură media a Comunităţii Statelor Independente, care funcţionează din octombrie 1992, iar R. Moldova este una dintre cele nouă ţări fondatoare. În 2009, Terguță l-a înlocuit în această funcție pe Constantin Starîș, un fost deputat comunist, fiind propus de către Guvernul condus de Vladimir Filat, tot el ex-președinte al PLDM. În octombrie 2016, Cancelaria de Stat a propus, iar Guvernul, condus de premierul Pavel Filip, a acceptat demiterea lui Terguță din această funcție, spre nemulțumirea mai multor organizații de media. Potrivit unei declarații a ONG-urilor de media, decizia autorităților vine în urma criticilor și a poziției tranșante a jurnalistului în probleme stringente pentru mass-media din Moldova, cum sunt concentrarea presei în mâinile unui grup de oameni politici, monopolul de pe piața publicității etc.

În declarația depusă la CEC pentru ultimii doi ani, candidatul arată că a câștigat, împreună cu soția, 1,3 milioane de lei din salarii. Ion Terguță este proprietarul a două terenuri și al unui apartament dobândit în anul 2007. El indică, de asemenea, faptul că deține și o construcție nefinalizată și două autoturisme: unul de model Honda C-RV fabricat în 2008 și dobândit în 2010, și o Toyota Auris din 2011, dar cumpărată în anul 2017 cu 115 mii de lei.

Iurii Cărbune. Foto: Facebook.com

Sub numărul patru în buletinul de vot se regăsește comunistul Mihail Ciorici, ales local în cadrul Consiliului Raional Nisporeni. Între 1998 și 2001 a fost deputat în Parlamentul R. Moldova, din partea fracțiunii PCRM. În 2009, Ziarul Timpul scria că firma D. Invest-Deservirea, condusă de către Mihail Ciorici, a vândut Casei Naționale de Asigurări Sociale 317 metri pătrați de spațiu comercial, la prețul de 3,9 milioane de lei, unul exagerat, în opinia experților citați de jurnaliști.

Pentru 2017-2018, Mihail Ciorici a declarat încasări de 297 de mii de lei din salariu și pensie. El a mai trecut pe hârtie o casă de locuit și un automobil pe care l-ar fi procurat în 2008 cu 3.800 de euro. Comunistul păstrează la bancă 220 de mii de lei.

Iurii Cărbune, candidat independent, este ultimul nume de pe buletinul de vot în circumscripția nr. 17, Nisporeni. El este administrator-antreprenor la Ideal Casa SRL, specializată în comerț și în construcții. Cărbune este, de asemenea, ales local în cadrul Consiliului Orășenesc și în cadrul Consiliului Raional din Nisporeni. În 2015, a candidat din partea PLDM pentru funcția de primar al orașului Nisporeni, însă a obținut doar 17,02% din sufragii și nu a reușit să iasă în turul doi.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Iurii Cărbune indică un venit în mărime de 140 de mii de lei din salariu și indemnizații, un teren agricol cu suprafața de 23,8 hectare, estimat la peste jumătate de milion de lei și alte două loturi intravilane, trei apartamente și o casă de locuit, care îi aparțin în proporție de 1/2. Candidatul independent mai raportează două automobile - o Dacia, estimată la o mie de euro, și o Kia Sportage, cumpărată nou-nouță în 2014 cu 12 mii de euro.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.

Mariana Colun
11/02/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii