Circumscripția nr. 18, Orhei: Costin, Șor, Căpățină, Catraniuc, Munteanu și Zghibarța. Cine sunt și ce avere declară concurenții electorali

Mariana Colun
12/02/2019
Infografic: Angela Ivanesi

În circumscripția nr. 18, Orhei, s-au înscris în lupta pentru un fotoliu în Parlament șase concurenți electorali: Vasile Costin (PDM), Ilan Șor (Partidul Șor), Svetlana Căpățină (PCRM), Mihail Catraniuc (PSRM), Valeriu Munteanu (blocul electoral ACUM) și Dorin Zghibarța (PL).

Vasile Costin. Foto: Facebook.com

Vasile Costin, candidatul Partidului Democrat la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr. 18, este șeful Oficiului Teritorial Orhei al Cancelariei de Stat. Începând cu 2012, Vasile Costin a fost șef al Inspecției Teritoriale a Muncii Orhei, ajungând în această funcție ca membru al Alianței „Moldova Noastră”, pe listă căreia a fost ales consilier orășenesc la Orhei, în 2007, se arată în profilul realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat. La următoarele alegeri, din 2011, Vasile Costin a câștigat un nou mandat de consilier orășenesc, dar deja din partea Partidului Democrat din Moldova, pentru care între timp a făcut donații solide. La 28 noiembrie 2014, de exemplu, Vasile Costin a completat fondul electoral al PDM cu 50 de mii de lei, iar pentru campania electorală din 5 iunie 2015, a donat 10 mii lei. În 2016 la PDM au ajuns alte 50 de mii de lei de la Vasile Costin, potrivit unei anchete a Centrului de Investigații Jurnalistice.

Potrivit declarației de avere depuse la CEC, în anii 2017-2018 Vasile Costin a fost angajat la Inspecția Teritorială a Muncii și a avut un salariu de 130 de mii de lei și la Cancelaria de Stat de unde a fost remunerat cu 140 de mii. Încă șapte mii de lei au ajuns în bugetul său de la Î.S. „Centrul de instruire în domeniul relațiilor de muncă”, pentru diverse consultaţii. Soția sa a avut încasări de 54 de mii de lei. Vasile Costin mai notează în declarație că în anul 2014 a luat un împrumut în valoare de un milion de lei, scadent în 2024, cu o dobândă de 12,5%. Candidatul democraților nu raportează niciun teren și nicio locuință, dar trece pe hârtie două automobile - unul în proprietate, al doilea în posesie și folosință.

Ilan Șor. Foto: Facebook.com

Următorul în buletinul de vot este primarul orașului Orhei, Ilan Șor. De-a lungul anilor Ilan Șor a ieşit în evidenţă datorită problemelor cu legea, amenințărilor pe care le-a făcut la adresa jurnaliștilor și opoziției, dar şi cu laudele despre realizările de la Primăria Orhei. Candidatul figurează ca învinuit și inculpat în cel puțin două dosare penale legate de frauda bancară. Primul, din 6 mai 2015, a fost pornit pentru abuz de serviciu cu urmări grave, iar al doilea, din 22 iunie 2016 – pentru escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani. În primul caz ancheta se mai află pe masa procurorilor, iar în al doilea, Șor a fost deja condamnat de Judecătoria Chișinău. Învinuirea primarului de la Orhei a suferit schimbări pe parcurs. Instanța a recalificat „escrocheria în proporții deosebit de mari” (care se pedepsește cu 8-15 ani de închisoare, potrivit Codului Penal) în „cauzare de daune prin înșelăciune sau abuz de încredere în proporții deosebit de mari, dacă fapta nu constituie o însuşire” (pentru care Codul penal prevede până la trei ani de închisoare) și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Într-un final, Șor a fost condamnat la șapte ani și jumătate privațiune de libertate în penitenciar de tip semiînchis. În acest moment, dosarul se află la Curtea de Apel Cahul.

Ilan Șor s-a implicat în politică în anul 2015, cu ocazia alegerilor locale. În acea perioadă, el se afla în arest la domiciliu, fiind cercetat penal în dosarul privind furtul miliardului. Îndată după ce a fost înregistrat în calitate de candidat la locale pentru fotoliul de primar al or. Orhei, din partea mișcării social-politice „Ravnopravie”, a fost eliberat sub control judiciar din arest la domiciliu, ca urmare a unei cereri depuse de avocații săi, pentru ca să se poată implica în campania electorală. Analiștii politici au calificat atunci implicarea lui în politică drept intenție de a scăpa de arestul la domiciliu.

Șor a preluat oficial conducerea Mișcării „Ravnopravie” în iunie 2016, atunci când fostul președinte al formațiunii Valeriu Klimenco i-a cedat fotoliul. La scurt timp, în noiembrie 2016, Ilan Șor a reformat formațiunea, schimbându-i numele din Mișcarea „Ravnopravie” în Partidul Șor.

În activitatea sa politică, Ilan Șor s-a remarcat prin atacuri verbale agresive cu incitare la ură și violență îndreptate împotriva liderilor opoziției. Cel mai dur dintre acestea a fost discursul din iulie 2018, atunci când Șor, într-un video plasat pe Facebook, i-a amenințat pe Maia Sandu și Andrei Năstase că îi va bate cu cureaua, iar pe jurnaliștii care îl critică îi va pedepsi.

De asemenea, Șor s-a făcut remarcat în politică prin gesturi de ademenire a alegătorilor cu daruri, deschiderea magazinelor sociale în mai multe localități și concertelor la care mulțimea este hrănită și primește pachete cu produse alimentare. Sursa banilor pentru aceste acțiuni nu este cunoscută. CNA și Procuratura Generală, deși au fost sesizate de opoziție să verifice proveniența banilor, așa și nu au deschis o anchetă penală.

Jurnaliștii de investigație au depistat mai multe proprietăți și averi deținute de Ilan Șor direct sau indirect, dar care nu se regăsesc în declarațiile de avere depuse de el la Comisia Națională de Integritate, transformată în Autoritatea Națională de Integritate. Potrivit unei investigații Jurnal TV, Șor ar avea în folosință încă cel puțin trei Mercedesuri clasa G, cu care a fost văzut la mai multe evenimente publice, dar și încă un Bentley, cu alt număr de înmatriculare, în care diferă doar o cifră. Două din cele trei Mercedesuri ale lui Șor au fost filmate de mai multe ori lângă Primăria Orhei, dar și lângă un local de lux din capitală, unde se afla Șor. Potrivit Jurnal TV, Ilan Șor a fost văzut în ultimul timp și cu un Audi luxos a cărui valoare, potrivit site-urilor de specialitate, ar fi de peste 90 de mii de euro. Întrebată despre aceste automobile cu care se deplasează liderul Partidului Șor, purtătoarea de cuvânt a politicianului, Alina Șargu, a declarat că ele aparțin de fapt companiilor gestionate de el. Deși indică în declarația sa de avere o casă în Chișinău, evaluată la 4,8 milioane de lei (cu tot cu garaj și teren), Ilan Şor locuieşte în Chişinău, pe o altă adresă, pe str. Lacului, o moşie cu o suprafaţă totală de 27 de ari, pe care şi-a ridicat mai multe clădiri. La Cadastru, potrivit Jurnal TV, sunt indicate trei construcţii separate - de 650, 100 şi, respectiv, 270 de metri pătraţi. Imobilul este înregistrat pe numele altei persoane. Tot aici au efectuat percheziţii procurorii, în februarie 2015, când au pornit urmărirea penală împotriva lui Ilan Șor. Potrivit datelor de la Cadastru, imobilul ar valora circa 9 milioane de lei. Ilan Şor şi soţia sa au o casă şi în suburbia Moscovei, în localitate Rubliovka. Potrivit presei din Rusia, Ilan și Sara Șor au procurat locuința în toamna anului 2013. Soția politicianului, Sara Şor, a demonstrat de mai multe ori presei ruse această locuință. Ea a dezvăluit că în casa cu trei etaje familia are şi o sală pentru sport, dar şi piscină.

De mai bine de zece ani, Ilan Șor a legat o strânsă „colaborare” cu șefii Confederației Naționale a Sindicatelor, reușit să privatizeze pe bani mărunți mai multe imobile valoroase aflate în patrimoniul sindicatelor. Centrul de Investigații Jurnalistice a realizat mai multe anchete despre modul în care Șor a reușit să privatizeze în condiții dubioase hotelul Cosmos, hotelul Turist, Palatul de Cultură al Sindicatelor, pensiunea Flora etc.

O altă afacere ce implică un bun al statului și numele lui Ilan Șor este concesionarea Aeroportului International Chișinău. Potrivit raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind verificarea legalității concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, dar și unui raport comun anterior al Ministerului Justiției și CNA, realizat la cererea fostului premier Valeriu Streleț, transmiterea bunului în concesie pe o perioadă de 50 de ani a avut loc cu multiple încălcări ale procedurii de organizare a concursului, cu mai multe condiții dezavantajoase statului și cu prejudicii pentru stat

Despre alte „pete” din biografia lui Ilan Șor, citiți într-un amplu articol realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

Svetlana Căpățină. Foto: Facebook.com

Potrivit ultimei sale declarații de avere depusă la CEC, în contextul alegerilor parlamentare, pentru anii 2017-2018, Ilan Șor deține un teren pentru construcții pe care este amplasată o casă de 201,8 metri pătrați și un garaj, procurate în 2014 și evaluate împreună la 4,8 milioane de lei. De asemenea, el mai are în proprietate trei apartamente: unul de 158 de metri pătrați, procurat în 2000 cu 942 de mii de lei, altul de 239,4 metri pătrați, procurat în 2013 cu 824 de mii, și al treilea de 57 de metri pătrați, din 2002, cu valoarea de 162 de mii de lei. În declarația de avere Șor mai indică trei automobile: un Bentley Continental din 2010, procurat în 2014 cu 2,5 milioane de lei, un GAZ 2410 din 1988, procurat în 2014 cu cinci mii de lei, și o parte dintr-o Toyota Runner din 1997, moștenită în 2006. La capitolul venituri, Șor a indicat salariul de primar în mărime de 124 de mii de lei și încasările de aproape patru milioane de ruble ale soției, din activitatea de întreprinzător. Deși păstrează în bănci aproape jumătate de milion de lei, o mie de dolari și nouă mii de euro, Ilan Șor a contractat mai multe credite în ultimii ani: 18 milioane de lei în 2015, pe care trebuie să-i întoarcă până în 2020, 349 de mii de euro în 2016, scadent în 2021. Tot în 2016, dar și în 2017, a contractat alte două împrumuturi în valoare de câte 16 milioane de lei, pe care trebuie să le restituie până în 2021, respectiv 2022. Anul trecut primarul de la Orhei s-a mai împrumutat cu 20 de milioane de lei, bani pe care trebuie să-i întoarcă până în 2023.

Svetlana Căpătină, care potrivit informației de pe site-ul CEC este pedagog, specialist principal-metodist în cadrul Direcției Generale Educație a Consiliului Raional Orhei, este candidatul comuniștilor la funcția de deputat în circumscripția Orhei și se regăsește în buletinul de vot pe poziția a treia. În noiembrie 2014, a aspirat la funcţia de deputat, fiind înscrisă în lista PCRM pe poziţia 97

Potrivit declarației de avere pentru 2017-2018, Svetlana Căpățină a înregistrat încasări în mărime de 396 de mii de lei, din salariul său și al soțului și din indemnizații. Candidata Partidului Comuniștilor a mai raportat o construcție de 1.047 de metri pătrați. Oficial, ea nu are în proprietate terenuri, locuință sau mașină.

Mihail Catraniuc. Foto: socialistii.md

Sub numărul patru în buletinul de vot se regăsește exponentul Partidului Socialiștilor, Mihail Catraniuc. El este liderul Organizației Teritoriale Orhei a PSRM. Are studii medii speciale și superioare. Este inginer în domeniul telecomunicațiilor, iar  la  ASEM a obținut și diploma de jurist-economist. În perioada 2000 - 2012, potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, a fost director al Filialei Orhei a SA Moldtelecom. A fost însă disponibilizat, alături de alți directori de filiale, în legătură cu reorganizarea Companiei și reducerile de personal. Până în anul 2012 a făcut parte din Partidul Comuniștilor. În februarie 2012 un grup de 18 orheieni în frunte cu Mihail Catraniuc a declarat public că aderă la Partidul Socialiștilor. La alegerile parlamentare din noiembrie 2014 Catraniuc s-a aflat pe locul 36 în lista candidaților PSRM și nu a ajuns în Parlament. În scrutinul din 2015, alături de alți 10 candidați, socialistul a concurat pentru funcția de primar al orașului Orhei, dar a acumulat 2,62% din sufragii. Într-o anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice, se arată că în anul 2016 Mihail Catraniuc a donat în fondul electoral al lui Igor Dodon pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 73.870 de lei.

În declarația de avere și interese depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani a avut venituri modeste: 42 de mii de lei în doi ani. Soția sa a obținut din darea în arendă a unui spațiu 67 de mii de lei, venit la care se adaugă pensia în mărime de 43 de mii. Candidatul deține două apartamente, dobândite în anii 2000 și 2001, iar în anul 2017 a intrat în proprietatea unui spațiu comercial. Familia lui Mihail Catraniuc deține două autoturisme de marcă Volkswagen, care costă 60 de mii de lei, respectiv 80 de mii.

Valeriu Munteanu. Foto: oficial.md

Mihail Catraniuc este urmat în buletinul de vot de Valeriu Munteanu, înaintat de blocul electoral ACUM. Acesta a părăsit recent Partidul Liberal, din care a făcut parte pe parcursul a mai bine de zece ani. A fost deputat în Parlament din 2009 până în 2015, când a fost numit ministru al Mediului, funcție pe care a deținut-o până în mai 2017. Este licenţiat în Drept, iar până în 2009, când a devenit parlamentar, a fost director de proiect în cadrul mai multor asociaţii obşteşti, dar şi primar în satul de baştină, la Floreni, Anenii-Noi (2007). Portalul Moldova Curată a scris anterior despre faptul că Muntenu, ajuns în fotoliul de ministru, l-a angajat în funcția de consilier și șef de cabinet pe finul său de cununie, Alexandru Bostan. Acesta i-a fost și asistent la Parlament, când Munteanu a fost deputat. Munteanu le-a declarat jurnaliștilor că nu vede un conflict de interese în această situație, de vreme ce legea  nu conține noțiunile de „naș” și „fin”. 

În declarația de avere pentru 2017-2018, Valeriu Munteanu a indicat venituri de 235 de mii de lei, din salariu și indemnizații. Candidatul blocului electoral ACUM deține un teren intravilan, o casă de locuit și două construcții. El conduce două automobile, un Volvo XC90, cumpărat în 2015 cu 150 de mii de lei, și o Skoda Octavia achiziționată în 2017 cu 100 de mii de lei.

Ultimul în buletinul de vot în circumscripția nr. 18 este liberalul Dorin Zghibarța, vicepreședinte al raionului Orhei din septembrie 2015. El a fost primar al localităţii Morozeni în perioada 2007-2015. Zghibarța a trecut în declarația de avere pentru ultimii doi ani venituri de 215 mii de lei din salariu și pensie. Potrivit actului prezentat la CEC, el are în proprietate trei terenuri arabile și două intravilane, o casă de locuit și un automobil. 

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova. Infograficul a fost realizat cu susținerea Fundației Soros-Moldova.

Mariana Colun
12/02/2019

Comentarii