Circumscripția nr. 31, Chișinău, Ciocana-Râșcani: Cine sunt și ce avere declară candidații electorali

Mariana Colun
19/02/2019
Foto: captură cec.md

În circumscripția nr. 31, Ciocana-Râşcani din Capitală, pentru un fotoliu în Parlament vor lupta șase candidați. Primul în buletinul de vot este deputatul Grigore Novac, candidatul Partidului Socialiștilor, urmat de reprezentantul Partidului Șor, Iurii Cuznețov și candidatul independent, Mihail Cîrlig. Pe poziția a patra se regăsește Liliana Nicolaescu-Onofrei, din partea blocului electoral ACUM, urmată de Chiril Gaburici, candidatul democraților, comunistul Igor Grițco, iar Ilie Crețu de la Partidul Liberal încheie lista candidaților în această circumscripție. 

Grigore Novac. Foto: Facebook.com

Grigore Novac, candidatul Partidului Socialiștilor la funcția de deputat în circumscripția uninominală nr. 31, este deputat în fracțiunea PSRM. În anii 2011-2013 a fost jurist la Fundația de Binefacere „Soluția”, iar între 2013 și 2014 - jurist al Partidului Socialiștilor. Novac este membru al Comisiei parlamentare pentru drepturile omului şi relaţii interetnice. El este semnatarul mai multor proiecte de lege și inițiative legislative, între care cel privind denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană (2014). El a semnat acest proiect împreună cu alți colegi socialiști. Proiectul a fost examinat în prima lectură, apoi a fost retras. La fel, a semnat un proiect de abrogare a Legii privind asigurarea egalității, care, la fel, a fost retras (2016). Potrivit profilului realizat de reporterii portalului Moldova Curată, de când a devenit deputat, Grigore Novac a ieșit în evidență și prin comportamentul său. În mai 2015 la ședința Consiliului Municipal un grup de socialiști, din care făcea parte și deputatul Grigore Novac, s-a luat la bătaie cu aleșii locali, cerând retragerea de pe ordinea de zi a unor proiecte funciare. Deputatul nu a fost sancționat. În aprilie 2016 Grigore Novac a sărit cu pumnii la liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu. Acesta apăra de la tribună proiectul ce urma să îi ofere primarului general competenţe sporite. Nici de această dată Novac nu a fost sancționat, motivul fiind lipsa Codului de etică din Parlament.

În anul 2011, când era jurist la Fundația de binefacere „Soluția”, Grigore Novac a dobândit un teren public de trei ari în comuna Stăuceni. În declarațiile de venit ale socialistului figurează acel teren, costul căruia ar fi de 80 de mii de lei. Terenul face parte din cele peste 300 de parcele oferite gratuit în anul 2010 de către Consiliul Local Stăuceni familiilor tinere, precum și celor defavorizate, pentru a-și construi locuințe. Deschide.md a scris că socialiștii Grigore Novac, Marina Rădvan și Vladimir Odnostalco ar fi obținut și ei terenuri, datorită încheierii unor căsătorii fictive.

În timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014 Grigore Novac a vărsat în bugetul formațiunii politice din care face parte 85.000 de lei, de două ori mai mult decât veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Novac a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei, iar în 2016 și-a susținut șeful de partid în campania prezidențială cu 74.850 de lei. 

În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, candidatul PSRM indică venituri în mărime de circa 555 de mii de lei din salariul său și al soției și din indemnizații. Novac a mai trecut pe hârtie terenul de trei ari și un automobil cumpărat în 2015 cu 113 mii de lei. Potrivit declarației de avere, Grigore Novac nu are nicio locuință.

Iurii Cuznețov. Foto: Facebook.com

Al doilea în lista candidaților la funcția de parlamentar în circumscripția Ciocana-Râșcani este Iurii Cuznețov, președintele Organizației Teritoriale a Sectorului Râșcani a Partidului Șor.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, depusă la CEC, Iurii Cuznețov a indicat salarii în mărime de 288 de mii de lei din cinci surse diferite, una dintre acestea fiind Banca Socială SA. Alte 186 de mii au intrat în bugetul familiei candidatului sub formă de indemnizații. Cuznețov a raportat în declarația de avere două garaje a câte 15 metri pătrați și două apartamente, unul de 70,9 metri pătrați, estimat la aproape 400 de mii de lei, care îi revine în proporție de 1/3, și unul de 85,3 metri pătrați, în care a investit 41.800 de euro în 2016. Cuznețov are și două autoturisme, evaluate la 10 mii de lei fiecare.

Mihail Cîrlig. Foto: privesc.eu

Mihail Cîrlig, numărul trei în buletinul de vot în circumscripția Ciocana- Râșcani, candidează independent. De profesie este medic. Între 2007 și 2015 a fost pretor al sectorului Râșcani și membru al Partidului Liberal. În urma unor neînțelegeri cu primarul Dorin Chirtoacă, în decembrie 2014 a fost demis și dat afară din PL. La alegerile locale generale din 2015 Cîrlig a participat pentru funcția de primar al Capitalei din partea Partidului Popular din Republica Moldova. 

Liliana Nicolaescu-Onofrei. Foto: acum.md

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, depusă la CEC, Cîrlig nu a indicat niciun salariu. Acesta a trecut pe hârtie doar leafa soției, în mărime de 50 de mii de lei și 520 de mii de lei venituri din vânzarea a trei automobile de marcă BMW, Peugeot și Lexus. Cârlig are în proprietate trei terenuri, două case de locuit, dintre care una îi revine pe jumătate, și două automobile. Prețul bunurilor lipsește.

Liliana Nicolaescu-Onofrei, vicepreședintă a Partidului Acțiune și Solidaritate, înaintată de blocul electoral ACUM, va lupta pentru fotoliul de deputat în circumscripția nr. 31 de pe poziția a patra.

Potrivit profilului realizat de reporterii de la Moldova Curată, Liliana Nicolaescu-Onofrei a absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova, iar ulterior a activat în cadrul diferitelor organizații neguvernamentale din domeniul învățământului. Între 1996 și 1998 a fost director al Programului de Modernizare a Educației în Domeniul Umanitar la Fundația „Soros Moldova”. Timp de 12 ani a fost director executiv al Centrului Educațional „Pro Didactica”. De asemenea, pe parcursul mai multor ani, a oferit servicii de consultanță și training în domeniul învățământului în România, Ungaria, Bulgaria, Georgia, Kyrgyzstan, Kazahstan, Turkmenistan.

Liliana Nicolaescu-Onofrei a ajuns pentru prima dată într-o funcție publică în Guvern în noiembrie 2012 atunci când, prin ordinul Maiei Sandu, pe atunci ministră, a fost numită consilieră în cadrul Ministerului Educației. Câteva luni mai târziu, pe 10 iulie 2013, Liliana Nicolaescu-Onofrei a fost numită viceministră a Educației, funcție pe care a deținut-o până în august 2015. A plecat de la minister după ce în fruntea Educației, în locul Maiei Sandu, a fost numit un alt ministru.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, candidata arată venituri 292 de mii de lei și 3200 de euro din mai multe surse: de la Centrul pentru Educație Antreprenorială și Asistență în Afaceri, de la Asociația Obștească Fortus, de la Fundația Soros și de la European Profiles SA – Consultance Group, Grecia. De asemenea, ea și soțul său au avut venituri și din activități prestate pentru Edutura Cartier. În declarația depusă la CEC mai apar o încăpere auxiliară (subsol) și două apartamente. Unul dintre ele, cu suprafața de aproape 100 de metri pătrați, a fost înregistrat pe numele celor doi soți în iulie 2005, în urma unui contract de investiții încheiat în 2002. Al doilea apartament, de 43 de metri pătrați, amplasat într-un bloc de la Durlești, a fost cumpărat de familia vicepreședintei PAS în martie 2013. Candidata a mai trecut pe hârtie și un automobil de marcă Honda. 

Chiril Gaburici. Foto: gov.md

Următorul în buletinul de vot în circumscripția nr. 31 se poziționează candidatul din partea Partidului Democrat, Chiril Gaburici. El este singurul demnitar de stat din Republica Moldova în privința căruia s-a constatat că a folosit o diplomă de studii falsă. Acest fapt nu l-a împiedicat să dețină, o vreme, funcția de prim-ministru, apoi pe cea de ministru al Economiei.

Chiril Gaburici este ministru în guvernarea democrată din luna decembrie 2017, fiind numit în funcție de PDM. În perioada în care a ocupat fotoliul de ministru, Gaburici s-a remarcat prin promovarea politicilor partidului din partea căruia candidează la funcția de deputat, fiind promotorul programelor „Drumuri bune pentru Moldova” sau „Cetățenie pentru investiții” sau „Arena Chișinău”, toate criticate de unii experți din domeniu.

Chiril Gaburici a ajuns în politică în februarie 2015, după ce a condus mai mulți ani compania de telecomunicații „Moldcell”, fiind candidatul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) la funcția de prim-ministru. A demisionat însă peste câteva luni, după ce, Ziarul de Gardă a scris că Chiril Gaburici a picat BAC-ul și a făcut studii economice „fără frecvență” la o universitate nelicențiată în acel moment.

După acel articol, Procuratura a inițiat un proces penal privind studiile fostului premier, iar la scurt timp a fost pornită o cauză penală. Ulterior s-a stabilit că Chiril Gaburici a ajuns la Universitate, inițial la Academia de Studii Economice din Moldova, iar ulterior, la Universitatea Slavonă, în baza unei diplome care conține elemente de falsificare, diplomă eliberată de Liceul Ștefan cel Mare, fostul gimnaziu nr. 8 din Chişinău, instituție pe care Gaburici nu a frecventat-o. Diploma a fost eliberată în 1994, când Gaburici era, de fapt, elev la Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnică de Calcul din Chișinău, acolo unde nu a susținut BAC-ul. Despre alte „pete” din biografia lui Chiril Gaburici citiți  aici.

Conform declarației de avere și interese pentru 2017-2018, Chiril Gaburici și soția sa au încasat în ultimii doi ani 534 de mii de lei și 65 de mii de euro, din salarii, din vânzarea cotelor-părți în două companii, precum și din vânzarea unei case de locuit și a unui automobil de model BMW 750LI. În 2017, ministrul degrevat al Economiei și Infrastructurii a oferit cu împrumut sume de bani ce se cifrează la aproape două milioane de lei. Soții Gaburici dețin șase automobile, majoritatea de lux: Tesla Model S (30 mii de euro), Hyundai Tucson (26 mii de euro), Porsche Cayenne (65,2 mii de euro), Volswagen Jetta (160 mii de lei), Mercedes 315 CDI (camion - 5 mii de euro) și o motocicletă BMW care costă 8 mii de euro. În aceeași declarație, Gaburici mai indică ceasuri în valoare de 120 mii de euro, două case de locuit, două apartamente, un spațiu comercial de producție, o debara și cinci terenuri.

 

Igor Grițco. Foto: Facebook.com

Concurentul electoral cu numărul șase în circumscripția nr. 31 este comunistul Igor Grițco. Anterior a fost ales local în Consiliul Municipal Chișinău. Jurist de profesie, Grițco ocupă în prezent funcția de prim-secretar al Comitetului PCRM în sectorul Ciocana. Conform declarației de avere și interese personale, candidatul comuniștilor a înregistrat în ultimii doi ani încasări de 89 de mii de lei. El deține un apartament de 46 de metri pătrați, dobândit în 2015, dar și un automobil de model Volkswagen, cumpărat în 2006 cu 20 de mii de lei.

Ilie Crețu. Foto: Facebook.com

Ultimul nume în buletinul de vot în această circumscripție este cel al lui Ilie Crețu, președintele Organizației de Tineret Ciocana a Partidului Liberal. Jurist de profesie, Crețu ocupă funcția de manager în cadrul Atlantis Com SRL. 

Pentru ultimii doi ani, candidatul liberalilor a declarat venituri de 201 mii de lei din salariu. El mai raportează un automobil de model Ford Fusion, cumpărat în 2017 cu 30 de mii de lei. Potrivit documentului prezentat la CEC, Ilie Crețu nu are niciun bun imobil. Anul trecut el a luat un credit în valoare de 100 de mii de lei, pe care trebuie să-l întoarcă până în 2022, cu o rată a dobânzii de 4,55%.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Mariana Colun
19/02/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii