Circumscripția nr. 33, Chișinău: Cine sunt și ce avere declară candidații electorali care vor cere votul cetățenilor în suburbii

Mariana Colun
20/02/2019
Foto: captură cec.md

În circumscripția nr. 33, Chișinău, care cuprinde suburbiile Codru, Durlești, Sîngera, Băcioi și Trușeni se vor duela șapte candidați. Primul în buletinul de vot este deputatul democrat Constantin Țuțu, urmat de liderul Platformei Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, candidatul independent Andrei Nastas și socialistul Vladimir Roșca. Sub numărul cinci se regăsește candidatul independent Călin Vieru, urmat în buletinul de vot de Ion Bivol, candidat al Partidului Șor, și Boris Volosatîi, candidat independent.

Constantin Țuțu. Foto: Constantin Grigorița

Constantin Țuțu este deputat în fracțiunea Partidului Democrat și va concura în circumscripția nr. 33 de pe poziția 1 în buletinul de vot. S-a implicat în politică în 2014, venind din sport. Cu câteva luni înainte de campania electorală pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Țuțu, care practica luptele, a dedicat victoriile din ring Partidului Democrat din Moldova. El a ajuns în atenţia opiniei publice, iniţial, pentru performanţele sale sportive, iar mai apoi, după ce, în seara de 28 aprilie 2012, a fost implicat într-un schimb de focuri, în urma căruia a decedat un bărbat, de 42 de ani, şi a fost rănit un altul. Crima a avut loc lângă restaurantul Doi Haiduci, din Codrii Orheiului. Ziarul de Gardă a scris că atunci, Ţuţu, care a fost alături de un grup format din peste 12 persoane, a fugit de la faţa locului împreună cu amicii săi, pe numele tuturor, procurorii obţinând mandate de arestare. Dacă trei dintre ei nu au fost găsiţi, Constantin Ţuţu a fost de negăsit doar atâta timp cât pe numele său figura un mandat de arestare. În mai 2012, pe când era dat în urmărire, magistraţii Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura preventivă. Ţuţu a fost trimis iniţial în arest la domiciliu, iar ulterior - lăsat în libertate, sub control judiciar. 

Iniţial, procurorii i-au învinuit pe toţi cei implicaţi în acel schimb de focuri de participare la omor. În scurt timp însă, procurorul din secţia exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG) a decis să-i scoată de sub urmărire penală pe Constantin Țuțu și pe alți doi figuranți în dosar și să-i acuze de huliganism. Toate acestea după ce unul dintre suspecți a spus că el a fost cel care a tras mortal în victimă.

Prim-adjunctul procurorului general atunci în funcție a anulat însă ordonanţele procurorului de caz, notând că „urmărirea penală a fost efectuată incomplet” și că scoaterea de sub urmărire penală a celor trei, inclusiv a lui Constantin Țuțu, constituie „aprecierea arbitrară şi neîntemeiată a circumstanţelor cazului, de jure şi de facto”. Actul însă nu a rămas în vigoare, întrucât a fost anulat, la scurt timp, de judecătorul de instrucție. Astfel, dosarul a fost trimis în judecată cu un singur învinuit de omor şi cu alţi trei inculpaţi, unul fiind Constantin Ţuţu, învinuiţi de huliganism.

Dosarul penal a fost examinat la Judecătoria Orhei în perioada în care Constantin Țuțu era deputat în Parlament și membru al Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică. În mai 2016, deputatul a fost achitat de instanța de judecată, alături de ceilalți doi inculpați acuzați de huliganism. S-a luat și decizia să-i fie restituită arma din care procurorii au stabilit că Țuțu a împușcat în seara crimei. Dosarul penal nu are încă o finalitate, fiind examinat în prezent la Curtea de Apel Chișinău. Mai multe detalii despre „petele” din biografia lui Constantin Țuțu citiți în profilul realizat de reporterii portalului Moldova Curată. 

În declarația de avere și interese a deputatului Țuțu pentru ultimii doi ani, prezentată la Comisia Electorală Centrală (CEC), democratul a indicat venituri de 445 de mii de lei din salariu și indemnizații. Alte 20 de mii de lei și 80 de mii de euro provin din vânzarea a două Mercedesuri. Țuțu a mai primit și donații de 15 mii de euro de la evenimentele de familie. Parlamentarul a trecut pe hârtie un teren intravilan de șase ari și o casă de locuit de 559 de metri pătrați, obținută în 2018, care are o valoare cadastrală de 2,7 milioane de lei. Țuțu mai are în proprietate, din 2017, un Mercedes în valoare de 80 de mii de euro.

Andrei Năstase. Foto: wikipedia.org

Constantin Țuțu este urmat în buletinul de vot de Andrei Năstase, candidatul blocului electoral ACUM. El s-a lansat, oficial, în politică pe 13 decembrie 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), apărut în aceeași zi prin preluarea și redenumirea Partidului Forța Poporului. La noul partid au aderat majoritatea liderilor Platformei Civice „Demnitate și Adevăr”, apărută cu un an mai devreme, în februarie 2015. Platforma Civică și, mai târziu, partidul condus de Năstase, a organizat mai multe proteste antiguvernamentale la Chișinău în perioada 2015 - 2016.

Andrei Năstase nu a participat la alegerile prezidențiale din 2016, atunci când s-a retras în favoarea Maiei Sandu. Ulterior, în cadrul alegerile locale anticipate din 2018, Andrei Năstase a fost candidatul comun al PPDA, al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) și al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu. Deși a reușit să câștige alegerile, Năstase nu a obținut mandatul de primar, după ce judecătoarea Rodica Berdilo, confirmată de alți magistrați din instanțele superioare, a decis invalidarea alegerilor, pe motiv că acesta ar fi făcut agitație electorală în ziua alegerilor. 

Andrei Năstase locuiește într-o casă la sol din orașul Codru. Oficial, conform datelor cadastrale, imobilul valorează 2,23 milioane de lei, fiind dat în exploatare în 2014. Casa este însă înregistrată pe numele mamei sale, Anna, de 79 de ani, care locuiește în satul ei de baștină, Mândrești, Telenești. Deși înregistrată pe numele mamei, Năstase a trecut casa în declarațiile de avere prezentate organelor abilitate în timpul campaniilor electorale în care a participat. Despre alte detalii din biografia lui Andrei Năstase, citiți în profilul realizat de reporterii portalului Moldova Curată în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat.

În declarația de avere pentru ultimii doi ani, Andrei Năstase a indicat faptul că, în ultimii doi ani, nu a avut venituri oficiale. În schimb, soția sa, care locuieşte împreună cu copiii familiei Năstase în Germania, a avut un venit anual de aproape 68 de mii de euro (1,33 milioane de lei) de la o companie germană, în declarație nefiindu-i indicat numele. De asemenea, în bugetul familiei Năstase au mai intrat 14,04 mii de euro (300 de mii de lei) sub formă de indemnizaţii pentru copiii minori, dar și 35 de mii de euro (700 de mii de lei) obținuți în urma vânzării unui automobil de model Mercedes S350. Andrei Năstase mai declară nouă terenuri, o casă de locuit în or. Codru, un apartament și mai multe bunuri imobile primite drept moștenire în s. Mândrești, r. Telenești. Acesta declară un singur automobil, un Nissan Maxima, fabricat în 2004 și cumpărat în 2005.

Andrei Nastas. Foto: sputnik.md

Andrei Nastas candidează independent pentru un fotoliu de deputat. Acesta este jurist de profesie. Datele de pe site-ul CEC arată că Nastas este șef de catedră la Universitatea de Stat de Educație Fizică și Sport. În declarația de avere pentru ultimii doi ani, prezentată la CEC, Nastas a indicat venituri de 690 de mii de lei din salariul său și al soției și din activitatea didactică, la care se adaugă 126 de mii de lei, 30 de mii de euro și 9.500 de dolari, donații primite la nuntă. În 2017, potrivit documentului prezentat la CEC, Nastas a primit drept donație un teren de șase ari, o casă de 163,3 metri pătrați, evaluată la 1,5 milioane de lei și alte două construcții. Bunurile îi revin în proporție de 1/2.

Vladimir Roșca. Foto: Facebook.com

Consilierul socialist de la Durlești, Vladimir Roșca, candidează la funcția de parlamentar de pe poziția a patra în buletinul de vot. La alegerile din 2014, Roșca a făcut o donație în mărime de 50.500 de lei. De profesie este economist, în prezent activează în calitate de administrator al Tehnologii Matlasate SRL, companie pe care a fondat-o. În declarația de avere și interese personale pentru 2017-2018, Roșca nu a indicat niciun salariu și a trecut doar leafa soției, în mărime de 654 de mii de lei, dar și indemnizația de 5.400 de lei, primită de la Consiliul Orășenesc Durlești. El a mai trecut pe hârtie două apartamente, de 43,1, respectiv 56 de metri pătrați. Roșca mai deține șapte autoturisme, cu valori cuprinse între o mie și 112 mii de lei.

Călin Vieru. Foto: vipmagazin.md

Vladimir Roșca este urmat în buletinul de vot de Călin Vieru, candidat independent. Potrivit profilului realizat în cadrul Campaniei pentru un Parlament Curat, Vieru, de meserie medic neurolog și jurist, s-a lansat în politică în anul 2009, când a devenit deputat pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), fiind al 7-lea în lista condusă de Vladimir Filat. La sfârșitul anului 2010 însă a plecat din Parlament, dar și din partid, acuzând lipsa de democrație.

Este fondator sau cofondator la opt companii. Acesta însă a trecut în declarația de avere și interese depusă la Comisia Electorală Centrală  (CEC) doar patru companii și a raportat venituri de 166,9 mii de lei în ultimii doi ani. Călin Vieru mai indică în documentul depus la CEC faptul că deține un apartament de 222 de metri pătrați, procurat în anul 2011. Citiți aici cum a explicat Călin Vieru pentru reporterul Campaniei pentru un Parlament Curat omisiunile din declarația de avere.

Boris Volosatîi. Foto: europalibera.org

Sub numărul șase în buletinul de vot în circumscripția nr. 33 se regăsește Ion Bivol, înaintat de Partidul Șor. De profesie este specialist în tehnologii informaționale. În prezent activează în calitate de dispecer transport auto la SRL Aeroport Handling. În declarația de avere pentru 2017-2018, Bivol a trecut salariul de 262 de mii de lei, un teren intravilan de patru ari, primit drept donație în 2018, și o mașină marca Toyota, pe care ar fi procurat-o în 2014 cu 10 mii de lei. Oficial, Ion Bivol nu are nicio locuință înregistrată pe numele său.

Ultimul nume în circumscripția nr. 33 este cel al lui Boris Volosatîi, directorul Liceului Teoretic Gheorghe Asachi, care candidează independent. În declarația de avere și interese personale pentru ultimii doi ani, Volosatîi a raportat venituri în mărime de peste un milion de lei din salariul său și al soției, pensii, darea în chirie a unui apartament, dar și dividende din compania SRL Sinteza-OS. Candidatul a mai trecut pe hârtie șase terenuri agricole, două apartamente, unul de 66,8 metri pătrați și al doilea de 98,6 metri pătrați, care îi revine în proporție de 50 la sută. Volosatîi a mai raportat o jumătate dintr-un garaj și o jumătate dintr-o casă pe care a moștenit-o. Din 2012 conduce un Mercedes, cumpărat cu 50 de mii de lei.

Acest articol apare în cadrul proiectului Promovarea votului informat şi conştient la alegerile parlamentare prin campania de monitorizare şi informare „Pentru un Parlament Curat 2018”, implementat de ADEPT, API, CAPC şi CIJM cu susținerea financiară a Fundației Soros-Moldova/Departamentul Buna Guvernare. Acțiunile întreprinse în cadrul proiectul țin de responsabilitatea implementatorilor și nu reflectă neapărat poziția Fundației Soros-Moldova.

Mariana Colun
20/02/2019




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii