Securitatea electorală nu mai depinde doar de conținutul mesajelor, ci de metadatele care permit profilarea alegătorilor, cartografierea rețelelor sociale și manipularea țintită, avertizează experții în securitate cibernetică. Declarația președintei Maia Sandu, care a calificat Telegram drept o platformă-cheie pentru coruperea alegătorilor, vine prea târziu și nu este însoțită de măsuri instituționale concrete, susțin specialiștii.

Chiar la începutul campaniei electorale, șefa statului a atras atenția asupra riscurilor dezinformării prin Telegram. Declarația apare la 50 de zile după publicarea unei investigații OCCRP, care a documentat că o parte din infrastructura rețelei Telegram este controlată de companii cu legături cu serviciile secrete rusești, inclusiv FSB. Potrivit raportului, omul de afaceri Vladimir Vedeneev controlează peste 10.000 de IP-uri utilizate de Telegram și are acces exclusiv la servere din centre de date din SUA.

Riscul major îl reprezintă nu doar faptul că peste 95% din continutul pe Telegram nu e criptat, dar și metadatele atașate fiecărui mesaj, care permit identificarea utilizatorilor, localizarea acestora și analizarea comportamentului online.

„Problema nu este doar în conținutul canalelor Telegram, ci în infrastructura care le susține — servere, IP-uri, metadata — care pot fi exploatate pentru profilarea utilizatorilor, identificarea acestora și manipulare,” explică Alexandra Gheorghe, specialist în securitate cibernetică și protecția identității digitale.”Acest tip de informații poate fi exploatat în campanii de influență politică."

Experta atrage atenția că Moldova are nevoie de investiții în alfabetizarea digitală și politici bazate pe evaluări tehnice, nu pe calendarul electoral. În lipsa acestora, statul riscă să rămână în zona așa-numitului „teatru de securitate” — măsuri vizibile, dar ineficiente.

Ucraina a interzis utilizarea Telegram în comunicațiile oficiale încă din 2024. În schimb, în Moldova, primele acțiuni concrete — blocarea a 15 canale Telegram și 95 de chatboturi afiliate lui Ilan Șor — au venit abia în octombrie 2024, după ce rețelele respective au câștigat tracțiune.

Potrivit rapoartelor de securitate, Telegram domină peisajul activităților online cu potențial de destabilizare: peste 246.000 de linkuri către canale infracționale sunt distribuite lunar, comparativ cu mai puțin de 700 pentru platforme precum Signal și Discord. În 2024, au fost identificate 133 de canale politice moldovenești active pe Telegram, dintre care 101 publicau în limba rusă.

Comunitatea tehnică din Moldova a reacționat rapid la investigațiile OCCRP, explicând publicului riscurile legate de metadate și infrastructură. În schimb, instituțiile statului au păstrat tăcerea până la declanșarea campaniei electorale.

Alexandra Gheorghe avertizează că declarațiile politice nu pot înlocui politici publice coerente. În contextul alegerilor din 2025, lipsa unei reacții instituționale solide riscă să transforme securitatea cibernetică într-un punct vulnerabil al democrației moldovenești.