Din momentul în care a fost numită ministră a Educației în guvernul Filat 2, Maia Sandu s-a remarcat prin reforme care au generat discuții aprinse. Nu întotdeauna în favoarea sa. A urmat o plecare răsunătoare și… crearea propriului partid. Sandu are la activ trei campanii prezidențiale și un mandat câștigat în duelul cu socialistul Igor Dodon.  În prima campanie a anunțat ca obiectiv central lupta împotriva corupției. În a doua campanie a vorbit intens despre necesitatea reformării justiției și statul capturat, iar la prezidențialele din acest an, Maia Sandu propune ca prioritate națională aderarea la Uniunea Europeană.

Reforme nepopulare, dar viabile

În iulie 2012, atunci când a fost propusă de premierul liberal-democrat Vlad Filat pentru a prelua mandatul de ministru al Educației, Maia Sandu a inițiat un șir de reforme în domeniu și a propus un nou Cod al Educației. Cele mai multe critici le-a adunat după modificarea regulilor de organizare a examenelor de bacalaureat, și anume instalarea camerelor de luat vederi și a detectoarelor de metale. La distanță de 12 ani, regulile sunt aplicate în continuare, iar autoritățile declară că vor replica practica și în cazul absolvirii nivelului gimnazial.

Monitorizarea examenleor a fost un proiect la scară mică prin care Maia Sandu a atacat pentru prima dată fenomenului corupţiei. În 2016, a scos în față acest obiectiv în prima sa campanie prezidențială, pe care a axat-o anume pe eradicarea fenomenului. Ce-i drept, nu a reușit să-l învingă în turul al doilea pe contracandidatul său, Igor Dodon, care a câștigat mandatul de președinte cu 53, 45% din sufragii. 

Maia Sandu a mers în campanie sub cupola propriului partid, pe care l-a constituit pe 23 decembrie 2015. Anunțul despre lansarea PAS  a fost făcut modest, de pe pagina sa de facebook.

„Știu că mulți dintre voi nu sunteți neapărat încântați de ideea de a face politică, mai ales în condițiile actuale, când pare că la guvernare nu mai este loc de oameni onești și bine intenționați. Dar ne-am convins cu toții că dacă nu vom face noi acest pas și nu vom schimba clasa politică actuală, riscăm să pierdem și puținul care ne-a mai rămas”, a scris atunci Sandu.

Încă de la plecarea sa din funcția de ministru al Educației, Maia Sandu a criticat dur, în repetate rânduri, ineficiența luptei anticorupție, mimarea reformei Procuraturii și a cerut transparență în investigarea fraudelor bancare. Într-un interviu oferit portalului Anticoruptie.md, Maia Sandu declara că, pentru ca reforma Procuraturii să dea rezultate, iar lupta anticorupție să fie eficientă, este nevoie de multă voință politică, dar și de lustrație în sistemul de drept.

„Acum se intervine în cazul unor infractori, ca aceștia să nu fie anchetați și sancționați. În cazul altora se intervine pentru ca lucrurile să nu fie elucidate corect. Deci, primul lucru important care trebuie făcut este ca politicienii să renunțe la aceste influențe, iar al doilea este creșterea capacităților acestor instituții. Nu este un lucru ușor, dar este un lucru fezabil și se poate întâmpla timp de doi-trei ani. Sunt sigură că putem să obținem sprijin internațional consistent atunci când vom face dovada existenței voinței politice pentru măsuri de combatere a corupției, să consolidăm capacitățile acestor instituții și peste câțiva ani să avem procurori care chiar știu și pot să investigheze aceste cazuri în conformitate cu cele mai bune practici internaționale”, sublinia Maia Sandu.

Anul 2018 a fost unul al protestelor. PAS, împreună cu Platforma DA au organizat mai multe manifestații împotriva guvernării lui Vladimir Palhotniuc, iar lideri ai acestora au fost Maia Sandu și Andrei Năstase.

Opt luni în funcția de premier

La alegerile parlamentare din februarie 2019 câștigă mandatul de deputat în Circumscripția uninominală nr. 50, dar renunță la Legislativ în schimbul fotoliului de premier. A obținut funcția după ce Blocul electoral ACUM, format din PAS și Platforma Demnitate și Adevăr, a făcut alianță cu socialiștii. Peste aproximativ 8 luni, socialiștii și democrații i-au acordat vot de neîncredere, în urma scandalului legat de o lege a procuraturii.

În adresarea sa către deputați, Maia Sandu i-a acuzat că nu-și asumă răspunderea pentru acest vot.

„Din discursurile dvs am înțeles că sunteți împotriva justiției. Am înțeles că sunteți împotriva oamenilor acestei țări. Pentru că ați uitat că trebuie să slujiți poporul și nici măcar nu aveți curajul să vă asumați această răspundere și acest vot. Sunteți atât de lași încât nu puteți să spuneți pe față că votați contra Guvernului pentru că vă e frică de Justiție adevărată. Astăzi ați trădat fiecare cetățean care-și punea speranțele că în curând se va face dreptate și se va trăi mai bine. Prea mulți dintre voi au trădat acest popor, când l-ați susținut orbește pe Plahotniuc, când v-ați suspus justiția și instituțiile pentru a acoperi abuzurile, când ați închis ochii și ați permis ca aceste lucruri să se întâmple”, a spus Sandu.

Prima femeie președintă a Republicii Moldova

În cea de-a doua campanie electorală, pe lângă lupta anticorupție, Maia Sandu vorbește tot mai des despre statul capturat și influența malefică a lui Vladimir Plahotniuc. Sandu renunță la vechile alianțe, fiind doar de PAS. În primul tur, obține 36,16% din sufragii, în mare parte grație diasporei. În cadrul celui de-al doilea tur, acumulează 57,72% și reușește, din încercarea a doua, să-l învingă pe Igor Dodon.

Deși declara că alegerile ar fi fost fraudate, Igor Dodon a felicitat-o pe Maia Sandu. În ziua inaugurării i-a oferit un buchet de flori, după ce a eliberat fotoliul de președinte.

„Fracțiunea PSRM nu va participa la ceremonia de inaugurare a președintelui ales, președinta Parlamentului va participa, eu personal nu voi participa la inaugurare. În a doua parte, ce ține de transmiterea puterii, voi participa. Eu o să o aștept în Palatul Prezidențial, o să o aștept cu flori și o să îi spun că atunci când va avea nevoie eu o să ajut”, a declarat Dodon.

Deși mai multe voci au declarat că Maia Sandu nu va accepta florile, aceasta a primit buchetul. 

Fostul președinte i-a șoptit și ceva la ureche.

„Eu i-am spus, pe data de 24 decembrie, când îi înmânam florile, Maia Grigorievna, avem o situație complicată, vă propun consultări. Haideți să ne așezăm și să decidem cum vom rezolva problemele oamenilor. Ea este categoric împotrivă. Politicienii au o mare problemă, aroganța, când se desprind de pământ și zboară undeva prin ceruri până oamenii nu-i trag de picioare înapoi”, a declarat Dodon.

Fără aliați și cu puterea totală în mâini

Propunerea lui Igor Dodon nici nu a avut sens mai ales după alegerile anticipate din iulie 2021, atunci când PAS a obținut peste 52 la sută din sufragii. Respectiv, și puterea legislativă, și ulterior cea executivă, și președintele reprezentau unul și același partid, PAS.

A treia campanie prezidențială

Însăși Maia Sandu consideră că principala realizare a sa în funcția de președinte a fost și rămâne promovarea integrării europene a Republicii Moldova. În timpul mandatului său, Moldova a depus cererea de aderare la UE și a obținut statutul de candidat. Totodată, au început oficial negocierile de aderare. Sandu promite alegătorilor ca, dacă o aleg, va aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană.

A fost desemnată candidată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) pentru prezidențialele din 20 octombrie pe 22 august. În cadrul lansării oficiale în campanie, una mai somptuoasă ca altădată, Sandu a declarat că cere cetățenilor al doilea mandat de președintă pentru a aduce Republica Moldova în „cea mai dezvoltată și pașnică uniune din istorie” – Uniunea Europeană. Ea a îndemnat moldovenii să voteze „Da” la referendumul care se desfășoară în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Actuala președintă a mai spus că, în campania din 2024, programul ei electoral se va axa pe „grijă față de oameni, condiții de trai mai bune, pace și bună înțelegere”.

„Cu bună credință mi-am respectat cuvântul și voi continua să vin în fața oamenilor cu sufletul deschis. Ținta celor care vor umple țara de minciuni nu este ca eu să eșuez, ci ca Moldova să eșueze. Ei vor ca să controleze țara, nu să o conducă. Candidez pentru un nou mandat nu pentru că îmi doresc o funcție, ci pentru că simt că noi putem face totul împreună”, a spus Sandu

Maia Sandu nu a pomenit aproape nimic despre lupta cu corupția și reforma justiției, concentrându-se mai mult pe problemele sociale.

„Voi continua să încurajez investițiile în economie, ca să creștem veniturile pentru ca salariul minim lunar să ajungă la cel puțin 10 mii de lei, iar salariul mediu să ajungă la 25 de mii de lei, până în 2030. Pentru a susține pensionarii care au muncit mult timp, dar au pensie mică, voi propune introducerea unei pensii minime pentru carieră lungă, un început de 3.300 de lei, pentru cei cu cel puțin 40 de ani de vechime în muncă. Vom asigura alimentație sănătoasă și gratuită, din contul statului, pentru elevii din clasele I-IX. Vom oferi un adaos de 3.000 de lei pe lună, timp de 12 luni, pentru fiecare tânără sau tânăr care se angajează la primul loc de muncă, în domenii de importanță strategică în economia noastră”, a promis Maia Sandu.

Refuză să participe la dezbateri

Maia Sandu refuză să participe la dezbaterile electorale. Conform actualui președinte, acestea riscă să se transforme într-un spectacol de prost gust, iar puzderia de aspiranți la fotoliul de președinte ar avea drept scop discreditarea scrutinului.

„Avem mai mulți candidați care au alte scopuri. Aceștia vor să transforme și campania, și dezbaterile într-un spectacol de prost gust. Vom vedea cum vor evolua lucrurile. Vom vedea cu cine sunt dezbaterile. În aceste alegeri sunt mai mulți candidați care nu sunt autentici.  Sunt ghidați dintr-o singură sursă. Sunt aici nu pentru a avea un proces democratic, ci pentru a transforma discuțiile în lucruri ridicole”, a declarat Maia Sandu 

Subiectul dezbaterilor electorale a fost redeschis după ce candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, a părăsit studioul postului public de televiziune, declarând că a venit tocmai pentru a-i confrunta pe „reprezentanții actualei guvernări”.

Cea mai scurtă declarație de avere

Conform declarației de avere și interese depusă la CEC, Maia Sandu a ridicat de aproximativ 260 de mii de lei din salariul de președinte. În 2023, a ridicat și diurne în caloare de aproape 100 de mii de lei. Tot anul trecut și-a vândurt mașina cu 8 mii de euro.

La capitolul Bunuri imobile nu sunt schimbări. Maia Sandu declară același apartament de peste 74 de metri pătrați, procurat în anul 2003. Nu are imbole în străinătate, dar nici conturi bancare de declarat.

Donație cu scandal în instanță

Sandu a câștigat, pe parcursul anilor premii de zeci de mii de euro, pe care însă le-a donat. Premiul „Timişoara pentru Valori Europene”, de 30 de mii de euro, a fost donat Asociației Obștești „Prietena Mea”.

În martie curent, orașul Leipzig din Germania i-a oferit președintei Republicii Moldova Premiul Leipzig Robert Blum pentru Democrație, cu o recompensă de 25 de mii de euro. Banii au fost donați pentru reparația și conservarea Bisericii „Sfânta Cuvioasa Parascheva” din satul Nișcani, raionul Călărași.

Donația a reprezentat motiv pentru acțiunea în judecată a unuia dintre contracandidații săi, Renato Usatîi. Acesta declară „că, la data plasării în spațiul media a informației sus-menționate, dna Sandu deja avea calitatea de concurent electoral, respectiv această campanie de informare urmează a fi apreciată drept acțiune de campanie electorală, publicitate electorală, despre care reclamantul consideră că, poate fi tratată o acțiune de corupere indirectă a alegătorilor”. 

Pe 9 octombrie, Curtea Supremă de Justiție a declarat drept inadimisibil recursul lui Usatîi.

Guțul, Platon și Șor, supărați pe Maia Sandu

Sandu a fost acționată în judecată de bașcana Evghenia Guțul, Veaceslav Platon și Ilan Șor, care declară că le-a fost lezată demnitatea și reputația profesională. Într-unul dintre aceste procese, cel cu Guțul, a fost deja pronunțată o decizie definitivă. Instanța a constatat drept neîntemeiate pretențiile guvernatoarei regiunii găgăuze. 

La rândul său, și Maia Sandu își apără onoarea în fața lui Ilan Șor, Igor Dodon și Ion Chicu. În procesul cu fostul premier, pe 31 octombrie 2023, la trei ani de la inițierea acțiunii, cererea Maiei Sandu a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Încheierea a fost contestată.

În cererea de chemare în judecată, Maia Sandu a cerut dezmințirea declarațiilor făcute de liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) în mai 2020.

Totul, după ce, într-o postare pe pagina sa de socializare, Chicu, la acea vreme prim-ministru, a dat de înțeles că Maia Sandu ar fi fost complice la devalizarea sistemului bancar, prin furtul miliardului, și concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău.

„Acei care în 2013 au ridicat mânuța pentru concesionarea criminală a aeroportului, iar în 2014 pentru legalizarea furtului miliardului, nu aveau cum la 5 iulie 2019 să dorească să restituie statului unicul aeroport internațional din țară. Îl așteptau în ospeție pe Rothschild, cum să-i strice dispoziția. Dacă guvernul precedent făcea în iulie 2019 ceea ce facem noi acum și nu-i ofereau răgaz lui Șor să achite acele 118 mln de lei, aeroportul era deja restituit statului”, scria Chicu.

Maia Sandu, în 2020 lideră a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), i-a răspuns tot prin intermediul unui mesaj pe facebook și l-a acționat în judecată pentru lezarea onoarei și reputației.

Garanțiile de stat, „blestemul” Maiei Sandu

Subiectul garanțiilor de stat în cazul băncilor care au participat la Frauda bancară a fost intens discutat. Maia Sandu a făcut parte a guvernelor  care au votat pentru acordarea acestor garanții. Sandu a explicat că, la şedinţa de guvern din noiembrie 2014, nu a participat, fiind degrevată din funcţia de ministră. Aceasta a votat însă pentru acordarea celui de-al doilea credit de urgenţă, deş s-a opus iniţial.

Maia Sandu urmează să fie audiată în instanță în calitate de martoră în dosarul concesionării Aeroportului. Cererea a fost înaintată de avocații inculpaților din dosar. Actuala șefă a statului a comentat că „nu a votat concesionarea Aeroportului, fapt ce poate fi probat ușor din înregistrarea video a ședinței de Guvern.”

Materialul a fost realizat grație suportului generos din partea cititorilor portalului Anticopruptie.md, care au transferat 2% din impozitul de venit către Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.