Octavian Ţîcu este lider şi cap de listă al formaţiunii politice pro-unioniste Partidul Unităţii Naţionale, fondată de ex-ministrul Apărării, Anatol Şalaru, demis de ex-preşedintele Igor Dodon la începutul exercitării mandatului de şef al statului.

Octavian Țîcu are 48 de ani și este originar din satul Costuleni, raionul Ungheni. Este absolvent al facultăţi de istorie și fost boxer profesionist. În anul 1996 a participat la Jocurile Olimpice. A făcut licența, masteratul și doctoratul la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, România. Din 2003 a ocupat mai multe funcții în cadrul Universității Libere Internaționale din Moldova, de la șef de catedră până la cea de director al Institutului de Istorie şi Ştiinţe Politice a instituției de învățământ. Din anul 2012 este membru al Comitetului Executiv în proiectul internațional Sharing History Cultural Dialogues, Proiect al Uniunii Europene și EUROCLIO (Asociația Profesorilor de Istorie din Europa). 

S-a implicat în politică în anul 2013, când a deținut, pentru o scurtă perioadă, funcția de ministru al Tineretului și Sportului în Guvernul Iurie Leancă, fiind propus de Partidul Liberal. Când a plecat din funcție, acuzând unii factori de decizie de la minister că ar comite fraude, premierul de atunci Iurie Leancă a afirmat că i-a propus lui Ţîcu postul de consilier pe probleme de tineret şi sport, dar că acesta a refuzat. În pofida acestor declarații, în martie 2015, Octavian Țîcu s-a alăturat grupului de inițiativă de formare a Partidului Popular European din Moldova, motivându-și decizia prin faptul că PPEM este „un partid antisistemic, de protest” și că are susținerea UE și a factorilor de decizie de la Bruxelles. La alegerile locale generale din 14 iunie 2015 Octavian Țîcu a fost ales consilier raional în Ungheni din partea Blocului electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”. El a renunțat la funcție la două luni de la obținerea mandatului. Pe 20 august 2015, în cadrul ședinței consiliului raional Ungheni, Octavian Țîcu a anunțat că părăsește Partidul Popular European și și-a depus și mandatul de consilier raional, arătându-se nemulțumit de felul cum s-a făcut coaliție la nivel raional.

După plecarea din funcția de ministru, în anul 2013, în cadrul unei conferințe de presă, Octavian Țîcu declarat că deține dovezi că ministrul care l-a succedat în funcție, Octavian Bodişteanu, care fusese anterior viceministru la MTS, dar și şeful Direcţiei Sport de Performanţă din cadrul instituției, ar fi delapidat fonduri de sute de mii de lei prin intermediul diferitelor federații și firme, începând din 2010. De asta ar fi știut liderul PLDM, Vlad Filat, și fostul premier Iurie Leancă.

După lansarea acestor acuzații, premierul de atunci Iurie Leancă a declarat că Țîcu nu i-a arătat niciun document privind ilegalităţile depistate în cadrul instituţiei pe care a condus-o. CNA a audiat mai multe persoane în acest caz, iar ulterior unii angajați de la MTS au fost demiși.

În iunie 2018 Octavian Ţîcu s-a alăturat protestelor împotriva guvernului, organizate de partidele pro-europene de opoziție. După alegerile parlamentare din februarie curent, a acces în Parlament, în fracțiunea Platforma DA a blocului ACUM. El este singurul deputat al blocului ACUM care nu a semnat acordul din 8 iunie, dintre ACUM și PSRM. De asemenea, el nu a votat pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcția de președintă a Parlamentului și a lui Ruslan Flocea la șefia Centrului Național Anticorupție.

Țîcu a părăsit ulterior fracțiunea Platforma DA, dar a rămas deputat independent. 

În 2019, s-a înregistrat în cursa pentru funcția de primar general al Capitalei, la alegerile din 20 octombrie. În cadrul unui briefing de presă, el l-a îndemnat pe concurentul său electoral, Andrei Năstase, pe atunci ministru de Interne, „să ofere împreună cu PPDA, șansa să putem câștiga această bătălie împotriva socialiștilor”, adăugând că ministrul de Interne a pornit o reformă pe care trebuie să și-o asume.

Octavian Ţîcu a candidat şi pentru funcţia de preşedinte, în toamna anului 2020, iar în al doilea tur a susţinut-o pe Maia Sandu.

Formaţiunea politică AUR i-a propus lui Ţîcu de două ori să facă front comun la alegerile din 11 iulie 2021, însă oferta a fost refuzată pe motiv că AUR ar avea o reputaţie dubioasă.

 

Averea candidatului a cerscut constant

În declarația de avere și interese depuse pentru anul 2012, Octavian Țîcu raporta venituri de 56 780 de lei, acumulate din șapte locuri de muncă. Soția sa a  contribuit la bugetul familiei cu 18 000 de lei. Familia declara un apartament de 48,8 metri pătrați și 5000 USD în contul bancar.

În declarația de avere depusă la CEC în campania electorală 2019, candidatul arată că în ultimii doi ani – 2017 și 2018 – a avut venituri din mai multe surse: din funcția de cercetător și coordonator științific la Institutul de Istorie – 160 062 lei; de la Fundația Soros, ziarul Cotidianul, Jurnal TV, USM și alte două organizații - 415.739 de lei. Soția sa a avut venituri din activitatea didactică și științifică la ULIM, Institutul de Istorie și de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării. Alți 32 de mii de lei Octavian Țîcu i-a obținut din publicarea unei cărți la editura ARC. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 m.p., dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739 530 de lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică o mașină Ford Focus produsă în 2017 și cumpărată în 2019 cu 10 990 de euro. Pe conturi curente (pe care candidatul le indica drept conturi pentru salarii) – deținea la momentul depunerii declarației 83 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Octavian Țîcu deținea 2300 de euro.

În declarația de avere  și interese personale depusă la CEC în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte. Ţîcu arăta că în 2018-2019 a avut venituri din mai multe surse în valoare totală de 994 de mii de lei. Candidatul deține un apartament cu o suprafață de 128,3 metri pătrați, dobândit în anul 2015 și a cărui valoare ar fi de 739.530 de lei. La bunuri mobile, Octavian Țîcu indică același Ford Focus declarat anterior. Pe conturi curente deținea la momentul depunerii declarației 27 de mii de lei. Pe un alt cont curent, deschis în România, Octavian Țîcu deținea 9.700 de euro.

Octavian Ţîcu a raportat pentru anul 2020 venituri din salariul de deput în sumă de 213 025 lei, iar altele 298 415 lei liderul PUN le-a obţinut din onorarii şi activitatea ştiinţifică. La capitolul bunuri imobile declară în continuare apartamentul obţinut în 2015, iar la bunuri mobile, maşina Ford Focus.

Octavian Ţîcu a mai raportatt 4 conturi bancare: contul din România cu 9700 de euro li trei contruri în băncile moldoveneşti în care păstrează peste 143 de mii de lei.

Echipa Centrului de Investigații Jurnalistice nu are resurse suficiente pentru desfășurarea acestei campanii. Parțial folosim resurse din proiectul susținut de Ambasada Canadei. Cea mai mare parte a muncii este de voluntariat. Ne puteți susține ca să monitorizăm mai mulți candidați antrenați în cursa electorală și să vă spunem cine sunt ei, ca să putem opri accederea în parlament a personajelor compromise. Ne poți ajuta cu o donație.