Profil electoral: Partidul Noua Opţiune Istorică, singura formaţiune fără siglă la anticipate

Anticorupţie.md
07/07/2021
CIJM

Partidul politic Noua Opţiune Istorică (NOI) va intra în istoria scrutinului din 11 iunie 2021 ca singura formaţiune politică care va participa la alegeri fără siglă. Lipsa siglei în buletinele de vot se datorează ambiţiilor conducerii formaţiunii, care au insistat până în pânzele albe pentru o siglă aproape identică cu cea a Partidului Acţiune şi Solidaritate. Partidul NOI se află pe poziţia 21 în buletinul de vot, alături de alţi 22 concurenţi electorali.

De la o asociaţie a victimelor regimului comunist la o formaţiune politică controversată

Noua Opțiune Istorică este un partid politic de centru-stânga din Moldova care combate stereotipurile din societatea moldovenească că partidele de stânga sunt pro-ruse. Partidul NOI se declară pro-unionist, susține retragerea Republicii Moldova din CSI, aderarea la Uniunea Europeană și NATO.

Partidul Noua Opţiune Istorică este considerată una dintre cele mai vechi formațiuni politice din Republica Moldova, fiind fondată  în 1992 cu denumirea Asociația Foștilor Deținuți Politici şi Victime ale Represiunilor din Moldova. Printre fondatori se regăsesc nume sonore ale Mişcării de eliberare Naţională din Republica Moldova, cum ar fi Alexandru Usatiuc, Alexandru Moroșanu, Gheorghe Ghimpu, Ion Buga.

 În 1994,  Asociaţia a participat la alegerile parlamentare şi a acumulat 0.94% din sufragii, acesta fiind cel mai bun rezultat electoral pe care l-a obţinut vreodată formaţiunea.

În 1999, Asociația Foștilor Deținuți Politici şi Victime ale Represiunilor din Moldova este redenumită în Partidul Național Român, denumire pe care a purtat-o până în anul 2013. În această perioadă, formaţiunea aproape că nu s-a remarcat pe scena politicii moldoveneşti.

În 2013, Partidul Naţional Român este redenumit în Noua Opţiune Istorică, iar în calitate de preşedinte este ales Victor Alexeev. Acesta a reuşit să se remarce, fiind  președintele organizației Partidului Social Democrat din România  (PSD) în Republica Moldova, şi a candidat pentru un mandat de senator român pe locurile oferite diasporei.

Fost angajat al poliţiei din Ştefan Vodă şi din Bender, actualmente om de afaceri, Victor Alexeev l-a promovat pe candidatul PSD Victor Ponta la alegerile pentru funcţia de preşedinte al României. După ce PSD pierde alegerile prezidenţiale în favoarea lui Klaus Iohanes, Victor Alexeev a fost promovat în Guvernul de la Bucureşti, ajungând în cele din urmă secretar de stat în cadrul Ministerului Românilor de Pretutindeni de la București în guvernul Vioricăi Dăncilă.

În acest timp nu se aude nimic despre partidul NOI. Acesta reapare pe scena politică în mai 2021, anunâţndu-şi intenția de a participa la alegerile parlamentare anticipate.

Mai întâi, formaţiunea anunţă despre schimbarea denumirii în Partidul Alternative şi Şanse, cu abrevierea PAŞ. După care vine la CEC cu o siglă electorală aproape identică cu cea a Partidului Acţiune şi Solidaritate

La 24 iunie 2021, Partidul Noua Opţiune Istorică a contestat în instanţă decizia Comisiei Electorale Centrale prin care s-a refuzat înregistrarea siglei electorale cu abrevierea PAŞ în buletinul de vot.

Reclamantul a invocat că abrevierea PAŞ reprezintă numele Partidul Alternative şi Şanse, aprobat la Congresul IX al partidului din 16 mai 2021, şi că a fost depusă o cerere la Agenţia Servicii Publice privind schimbarea denumirii formaţiunii.

Comisia Electorală Centrală şi-a motivat refuzul prin faptul că nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale, iar simbolul electoral PAȘ, prezentat de partidul NOI, este aproape identic cu simbolul electoral PAS al Partidului Acţiune şi Solidaritate.

Reprezentanţii formaţiunii Noua Opţiune Istorică au invocat că simbolul electoral PAȘ nu poate fi considerat ca fiind identic cu vreunul din simbolurile electorale înregistrate, având nu doar un design grafic şi color distinct, precum şi deosebindu-se prin litera componentă a simbolului electoral, aceasta fiind elementul iniţial de distincţie între simboluri.

La 2 iulie, Curtea Supremă de Justiţie a decis irevocabil în defavoarea partidului NOI.

„Simbolul electoral solicitat spre înregistrare de către reclamantul Partidul Politic Noua Opţiune Istorică este similar simbolului înregistrat al altui partid – Partidul Acţiune şi Solidaritate, care l-a utilizat pe o perioadă de mai mare de șase ani, adică simbolul electoral propus de Partidul Politic Noua Opţiune Istorică” – PAS, nu este unul distinct și propriu acestuia, neîndeplinind condiția de diferențiere a reclamantului de alte partide”, şi-a argumentat decizia CSJ.

Cine este Svetlana Chesari

Nu se cunoaște când anume Svetlana Chesari a preluat conducerea partidului NOI.  Victor Alexeev  a declarat în luna mai a anului 2021 că, de doi ani, nu se mai află la conducerea partidului iar după plecarea lui, vicepreşedinta formaţiunii, Svetlana Chesari, a preluat interimatul funcţiei. Contactată de TVR Moldova, în mai 2021, Chesari a spus că nu se mai identifică cu formațiunea.

În spaţiul mediatic au apărut mai multe versiuni privind partidul NOI, că ar fi un proiect al PSRM, al lui Eugeniu Nichiforciuc, al lui Veaceslav Platon sau al lui Vasile Botnari.

Deşi a declarat că nu se regăseşte în partidul NOI, Svetlana Chesari este cea care apare la dezbateri pe post de preşedintă a formaţiunii şi este cap de listă electorală.

Svetlana Chesari a făcut anterior parte din Partidul Creştin Democrat din Moldova, condus de Iurie Roşca, iar o perioadă, când formaţiunea era în Parlament, Svetlana Chesari a deţinut funcţia de jurist.

Chesari a apărut în atenţia mass-media în 2017, când a fost reţinută de CNA pentru delapidarea fondurilor europene. Aceasta a gestionat o organizaţie neguvernamentală prin intermediul căreia ar fi fost delapidate fonduri europene destinate construcţiei unei gropi pentru deşeuri în raionul Criuleni şi modernizării unei grădiniţe în oraşul Ungheni. Ambele cazuri au servit subiecte de investigaţie pentru portalul Anticorupţie.md şi ziarul Gazeta de Chişinău.

Svetlana Chesari a respins acuzaţiile şi a avut un comportament agresiv față de jurnaliştii care au întrebat-o despre aceste cazuri.

Chesari locuieşte cu familia într-o casă de milioane din oraşul Sângera care nu se regăseşte în Declaraţia de avere depusă la CEC. Candidata a declarat că aceasta este casa părinţilor şi nu a declarat-o pentru că nu-i aparţine. La fel, Chesari nu a declarat niciun fel de venituri. În cadrul unei dezbateri de la postul de televiziune PRO TV Chişinău, Svetlana Chesari a declarat că trăieşte din onorariile primite din afara ţării pentru munca intelectuală, fără a preciza despre ce este vorba.

Dosarul intentat pe numele Svetlanei Chesari se află încă pe rol la Procuratura Anticorupţie. Se vehiculează că acest dosar ar fi fost folosit pentru a o determina pe Chesari să se implice în proiectul PAŞ.

Cine sunt ceilalţi candidaţi

Lista partidului NOI include 58 de candidaţi, iar numele lor, spre deosebire de al Svetlanei Chesari, sunt practic necunoscute. Majoritatea celor incluşi în lista electorală declară venituri modeste, iar o parte susţin că nu au niciun venit. Cele mai mari venituri, de 768.000 lei, au fost raportate de către candidatul nr.32, Tatiana Lucaciuc, o locuitoare din satul Criva, raionul Briceni, al cărei soţ munceşte în Portugalia.

Materialul face parte dintr-o investigație realizată în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București. 

 

Anticorupţie.md
07/07/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii