Doar patru din zece posturi de televiziune reflectă corect campania electorală, restul favorizând anumiți concurenți antrenați în alegerile parlamentare anticipate, arată cel mai recent raport de monitorizare, efectuate de Centrul pentru Jurnalism Independent. Majoritatea posturilor TV au favorizat candidații Blocului electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și pe cei ai partidului Șor, defavorizând candidații din partea partielor pro-europene.

Patru din 10 posturi monitorizate (Moldova 1, Jurnal TV, Pro TV și TV 8) au reflectat corect și echidistant campania pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Alte două posturi – NTV Moldova și Primul în Moldova au favorizat masiv Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS), iar Prime TV și RTR Moldova au favorizat ușor PP Șor. Postul TV 6 a favorizat PP Șor și a defavorizat ușor Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în timp ce Publika TV a favorizat ușor BECS și a defavorizat PAS. Concluziile se regăsesc în cel de-al doilea raport de monitorizare a comportamentului mass-mediei în campania electorală, lansat de CJI luni, 21 iunie.

În perioada 11-17 iunie, la cele 10 posturi de televiziune monitorizate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 11 iulie au fost remarcate următoarele tendințe:
 

• Postul public de televiziune Moldova 1 a reflectat corect și echidistant activitățile electorale, oferind timp de atenă majorității concurenților electorali în știri. Nu a fost remarcată favorizarea sau defavorizarea evidentă a vreunui candidat în alegeri. Subiectele electorale au fost prezentate neutru, dar s-au limitat la o singură sursă de informație. În cazul știrilor controversate, Moldova 1 a asigurat echilibrul surselor aproape în toate materialele puse pe post. Din perspectiva asigurării egalității de gen a surselor, Moldova 1 a citat mai mulți bărbați decât femei.

• Posturile private Jurnal TV, Pro TV și TV8 au acordat spațiu de emisie majorității candidaților înscriși în cursa electorală, fără a favoriza sau defavoriza evident vreun concurent electoral. Toate cele trei posturi au reflectat în mare parte corect și imparțial informațiile și evenimentele legate de campania electorală ori candidați. Subiectele controversate în marea majoritate a cazurilor au fost echilibrate, fiind oferit dreptul la replică. Din perspectiva asigurării egalității de gen, sursele nu au fost echilibrate, predominând cele de sex masculin.

• Postul privat RTR Moldova a oferit acces în știri pentru majoritatea candidaților electorali și, în mare parte, a reflectat corect activitățile desfășurate de exponenții formațiunilor politice înscrise în cursa electorală, fără abateri de la normele deontologice. Totuși, în perioada de raport a fost sesizată o ușoară favorizare a PP Șor prin punerea pe post a două reportaje tendențioase, în afara rubricii electorale, în care au fost scoase în evidență realizările exponenților PP Șor la Orhei. RTR Moldova nu a asigurat echilibrul de gen al surselor/protagoniștilor în știrile monitorizate.

• Posturile de televiziune NTV Moldova și Primul în Moldova a avut un comportament tendențios și părtinitor în raport cu Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor, care a fost favorizat masiv atât prin frecvența și spațiul alocat intervențiilor directe și indirecte, cât și prin perspectiva de abordare și tonalitatea reflectării. În același timp, tonalitatea reflectării Partidului Acțiuni și Solidaritate și a președintei Maia Sandu a fost preponderent negativă, acești actori fiind deseori protagoniștii materialelor cu tentă acuzatoare. Tonalitatea reflectării celorlalți concurenți a fost de cele mai multe ori neutră. O mare parte din subiectele cu tematică electorală au fost reflectate părtinitor și lipsit de echidistanță, iar în cazul știrilor controversate aceste au fost în multe cazuri dezechilibrate sau parțial echilibrate. La ambele posturi au fost difuzate știri ce conțineau limbaj discriminatoriu, în măsură să incite la intoleranță față de comunitatea LGBT. Din perspectiva echilibrului de gen, NTV Moldova a oferit acces practic egal protagoniștilor/surselor de sex masculin și feminin, în timp ce Primul în Moldova a acordat prioritate surselor masculine.

• Publika TV a reflectat relativ echilibrat campania electorală, majoritatea știrilor fiind imparțiale, separând faptele de opinie, în știri având acces o parte din concurenții electorali. Materialele controversate au oferit opiniile tuturor părților vizate în marea majoritate a cazurilor, știrile fiind dezechilibrate din punctul de vedere al asigurării egalității de gen. Judecând după frecvența și spațiul alocat, dar și după unghiul de abordare a subiectelor, constatăm favorizarea Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor și defavorizarea Partidului Acțiune și Solidaritate. Ceilalți concurenți reflectați în perioada de raport au apărut de cele mai dese ori în lumină neutră.   

• Postul de televiziune Prime TV a avut un comportament echilibrat, iar activitățile desfășurate de concurenții electorali au fost reflectate echidistant și imparțial. Știrile au fost obiective, corecte, fără a fi sesizate probleme la capitolul separării faptelor de opinii sau partizanat politic, în mare parte fiind respectate normele etice și deontologice. Din perspectiva frecvenței aparițiilor actorilor electorali și a contextului nu a fost sesizată o favorizate evidentă a anumitor concurenții, cu excepția PP Șor, care a avut un volum mare al intervențiilor, tonalitatea reflectării fiind pozitivă în trei cazuri.. Din perspectiva asigurării egalității de gen, postul a acordat prioritate surselor/protagoniștilor de sex masculin.

• Postul TV6 a reflectat corect și echidistant activitatea candidaților în alegeri, cu excepția PP Șor, care a fost favorizat evident de mai multe știri pozitive, și PAS și președinta R. Moldova, Maia Sandu, care au fost defavorizați prin știri acuzatoare bazate fie pe declarațiile unui concurent electoral, fie pe alte informații  apărute în spațiul public. Sursele citate/menționate nu au fost suficient de diverse, iar o parte din știrile de conflict nu au fost echilibrate. Balanța egalității de gen a fost înclinată spre sursele de sex masculin. 

Nadine Gogu, directoarea executivă a CJI, a menționat în cadrul evenimentului de lansare a celui de-al doilea raport de monitorizare că acest exercițiu este unul foarte important pentru a reaminti instituțiilor de presă că trebuie să țină cont de normele deontologice și cele de reglementare în domeniu. „Instituțiile de presă trebuie să ofere acces egal tuturor candidaților și să respecte dreptul cetățenilor la informare completă, obiectivă și veridică”, a spus Nadine Gogu.