Liderul Coaliției Ligii Orașelor și Comunelor și co-fondatorul blocului „Împreună”, Alexandru Bujorean, ne-a oferit un interviu în care am discutat deschis despre viitorul european al Republicii Moldova. Am vorbit despre amenințările de securitate la adresa Republicii Moldova în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina și posibilitatea încheierii unei păci juste. Am discutat despre coalizarea forțelor politice pro-europene la trei ani de la depunerea cererii de aderare la UE și despre viziunea sa de dezvoltare multi-sectorială a Republicii Moldova cu fonduri europene. Vă invităm să citiți integral interviul cu politicianul proeuropean și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, publicat în Newsletter-ul Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung și Asociației pentru Politică Externă.

Cum vedeți Dvs în general acest proces al parcursului european al Republicii Moldova de la semnarea cererii de aderare la 3 martie 2022 și până în prezent? Au știut autoritățile de la Chișinău să valorifice la maxim această șansă istorică?

În primul rând, încă în 2014, atunci când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, acesta în sine a fost o confirmare a eforturilor depuse de țara noastră. Obținerea statutului de țară candidat vine pe de o parte ca rezultat al unui efort constant depus de țara noastră și de instituțiile guvernamentale. Să nu uităm și de contextul geopolitic.

Acest război nedrept de la granițele noastre a însemnat, pe de o parte, și oportunitatea de a avansa pe calea integrării europene, iar pe de altă parte, de a obține o parțială garanție că, fiind în rândul statelor democratice și prospere, precum sunt cele ale Uniunii Europene, avem o certitudine și o siguranță că nu vom fi în lista țărilor care sunt o țintă pentru Federația Rusă.

Avem însă foarte mult de lucru, pentru că acele condiționalități pe care în procesul de negociere urmează să le îndeplinim, începând de la reforma justiției și cea a administrației publice, precum și alte reforme structurale, sunt extrem de importante. În această privință există anumite carențe și este loc de îmbunătățire.

Avantajele aderării la UE

Ce ar fi trebuit poate făcut mai bine în viziunea Dvs și care ar fi fost abordarea politică mai bună din partea actualei guvernări în scopul continuării parcursului european?

Procesul de aderare în sine este un proces de negociere și la bază acestui proces stau atât interesele comunitare, cât și interesele naționale ale Republicii Moldova. Regulile de aderare și de devenire parte componentă a UE, precum și modul în care vom activa în următorii zece ani în cadrul Uniunii, vor avea un impact direct asupra cetățenilor Republicii Moldova, de aceea este foarte important cine și cum negociază. În primul rând, acesta trebuie să se facă în interesul Republicii Moldova.

Pe de o parte, este important să vedem care sunt ajutoarele care vor fi resimțite în termeni apropiați și în termeni medii, pentru că vedem un nivel de scepticism care este unul îngrijorător, nu doar în Republica Moldova, dar și în Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, din momentul semnării Acordului de Asociere și până la obținerea statutului de țară candidat, Republica Moldova a avut doar de câștigat în urma acestui proces. Au venit numeroase fonduri în țară, inclusiv ultimele anunțate de Comisia Europeană și de Parlamentul European, în sumă de 1,9 miliard de euro, care vor merge la relansarea economică a Republicii Moldova și inclusiv la implementarea mai multor proiecte de importanță majoră. Fie că vorbim de infrastructură, de politici și servicii publice la nivel local și regional, și nu în ultimul rând, de asigurarea unei independențe în raport cu problemele și crizele energetice prin care a trecut țara noastră, regiunea și întreaga lume în ultimii ani.

Justiția echitabilă atrage dezvoltarea economică

Sectorul justiției rămâne în continuare unul sensibil și v-aș ruga să ne spuneți cum vedeți Dvs progresele făcute până acum și ce trebuia făcut mai bine pe dimensiunea acest sector vital al reformelor pentru aderarea la UE?

Reforma justiției nu vizează doar interesul național sau interesul cetățenilor Republicii Moldova. Este vorba și de o predictibilitate inclusiv pentru mediul de afaceri și investitorii străini. Niciun investitor din afară nu va veni într-o țară în care el și afacerea lui pot fi supuse unor atacuri sau unor mișmașuri sau chiar a unei deposedări în baza unor hotărâri ale unor instanțe judecătorești, așa cum, din păcate, s-a mai întâmplat în Republica Moldova.

Cred că sistemul încă se opune suficient de mult reformelor din justiție. Totuși, a fost din start o greșeală de a califica întreg sistemul de justiție drept unul corupt și lipsit de imparțialitate. Avem și procurori și judecători onești în această țară, dar din păcate, ei cu toții trebuie să treacă printre aceleași proceduri, chiar dacă mulți dintre ei și-au dovedit în timp integritatea și profesionalismul.

Din start ar fi trebuit să se facă o divizare foarte clară în baza unor indicatori, de exemplu, numărul de dosare și de condamnări, inclusiv condamnări la CEDO, pe care le-a avut țara noastră din cauza unor hotărâri emise de magistrați din Republica Moldova. Cred că această divizare foarte clară a oamenilor care au păcate în parcursul lor profesional și cei care au dovedit bună intenție trebuia să se facă din start. Acest lucru nu s-a făcut și aici cred că s-a greșit.

Pe de altă parte, anumite modele care au funcționat în alte țări s-au dovedit a fi mai puțin eficiente la noi. Și asta a trezit indignarea sistemului, inclusiv din partea judecătorilor și procurori care în timp s-au dovedit a fi corecți. Aici cred că s-a comis cea mai mare greșeală.

Cu toate acestea, procesul de triere a acestora prin procedura de vetting și pre-vetting trebuie inevitabil să continue, odată ce ne-am antrenat în acest proces, și trebuie să se depună mai multe eforturi, pe măsura sprijinului de care beneficiază țara noastră. Guvernul a beneficiat de deschidere din partea UE, inclusiv prin oferirea de resurse și de susținere tehnică, metodologică și de oricare alt tip.

Soluții pentru investiții inteligente din banii UE

În Republica Moldova vor veni 1,9 miliarde din partea UE ca fonduri de dezvoltare în următorii trei ani de zile. Care sunt domeniile prioritare în care ar trebui să fie investiți acești bani pentru a vedea o creștere a nivelului de trai pentru cetățeni?

Eu activez în administrația publică locală. Sunt zilnic în contact cu cetățenii și pot afirma cu certitudine că ar fi corect, așa cum a fost și în practică altor state la etapa în care au obținut statut de țară candidat, ca o parte din aceste fonduri să vină pentru dezvoltarea locală și regională. Ar fi corect dacă banii UE ar merge pentru dezvoltarea infrastructurii publice, pentru capacitarea administrațiilor publice locale, și pentru creșterea calității serviciilor publice la nivel local.

Asta ar permite obținerea unui impact imediat. Există însă domenii strategice care nu trebuie lăsate în urmă. Din păcate, în urma anumitor decizii luate peste ocean, Republica Moldova a pierdut un sprijin substanțial din partea SUA în sectorul energetic. Aici vorbim de interconectarea rețelei naționale cu cea europeană, din România, și anume rețeaua Vulcănești-Chișinău. Vorbim despre o sumă de peste 300 milioane de dolari.

Cred că ar fi judicios ca acestea să fie compensate anume din aceste surse ca cel puțin anul viitor să ajungem să fim independenți în acest sens, să avem acces la piață alternativă pentru procurarea resurselor energetice. În primul rând, mă refer aici la energia electrică, deoarece astăzi continuăm să fim dependenți atât de centrala de la Cuciurgani, cât și de întregul sistem energetic construit încă în perioada sovietică, ultimul fiind gândit să țină fostele republici unionale dependente față de Moscova.

Nu în ultimul rând, ar trebui să ne gândim la programe pentru migranți, care ar impulsiona dezvoltarea economică, inclusiv cea locală, astfel încât să devenim atractivi pentru conaționalii noștri care muncesc peste hotare și care cred că fiecare din ei și-ar dori ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat să revină acasă. Întrebarea este însă la ce să revină acum?

Prin urmare, cred că dezvoltarea economiei locale, în special prin crearea condițiilor pentru atragerea investitorilor străini, ar fi o prioritate. Este de remarcat că acest obiectiv se regăsește în acel sprijin financiar substanțial oferit mărinimos de Uniunea Europeană.

Scenarii politice sumbre

Societatea Republicii Moldova este foarte polarizată și acest lucru s-a văzut la referendumul de anul trecut. Există și acest scenariu în care forțele pro-europene să nu poată forma majoritatea. Ce s-ar întâmpla într-un asemenea scenariu cu toate aceste realizări de până acum?

Cred că ar fi o tragedie dacă forțele ostile parcursului European Republicii Moldova ar acumula o majoritate parlamentară în viitorul Parlament. Ar fi dramatic, dar nu tragic, deoarece Republica Moldova a ajuns într-o situație economică destul de complicată, iar noi astăzi suntem practic dependenți de sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană și partenerii externi.

Iată de ce sunt departe de gândul că dacă Federația Rusă, în perioada când controla totul în Republica Moldova, nu a oferit niciun bănuț pentru infrastructură publică, pentru modernizarea instituțiilor educaționale, pentru capacitarea întreprinderilor mici și mijlocii ar face-o acum, nici chiar având interpuși la butoane în Republica Moldova.

Tind să cred că maturitatea și înțelepciunea forțelor politice proeuropene va prevala, deoarece vedem că pe segmentul pro-rus de stânga există mai multe proiecte politice menite să absoarbă voturile de pe palierul de centru-stânga.

Pe de altă parte, pe dreapta eșichierului vedem în continuare o încercare furibundă de a monopoliza parcursul european și de a favoriza un singur partid politic. Observăm din toate sondajele că acest partid nu are nicio șansă să mai obțină singur o majoritate în Parlament.

De aceea, doleanța și apelul meu ar fi ca să se discute cât mai mult, să se găsească formule prin care votanții dezamăgiți de anumite greșeli comise de actuala guvernare, cauzate însă până la urmă și de crizele multiple prin care a trecut țara, să aibă o oportunitate de a vota și alte partide pro-europene veritabile. Astfel de partide nu trebuie obstrucționate, dimpotrivă, trebuie ajutate și stimulate, inclusiv prin acces la massmedia, să-și transmite mesajul către alegători.

Lipsă de coagulare între partidele proeuropene

De ce este nevoie din partea partidelor politice pro-europene în acest moment pentru a se coaliza și a-și asigura o viitoare nouă majoritate. Există consens în acest moment între aceste formațiuni politice pro-europene?

Dacă pe stângă pro-rusă a eșichierului politic vedem o coordonare a acțiunilor, pe zona proeuropeană, din păcate, vedem o luptă care este una concurențială. Deși nu este o luptă ideologică, aceste puține partide veritabil pro-europene nu au o comunicare instituționalizată între ele așa cum se pare că au oponenții politici ai partidelor pro-europene afiliate grupărilor oligarhice și Kremlinului.

Problema și provocarea cele mai mari, în viziunea mea, sunt de a transmite un mesaj foarte clar către toți cetățenii Republicii Moldova că această șansă este ultima pe care o mai avem, că trenul integrării europene este încă în gara Republicii Moldova, iar dacă îl vom rata, riscăm să nu mai avem ocazia și oportunitatea de a integra țara noastră în spațiul valoric european. De aceea, miza este peste interesul partidelor, peste interesele anumitor persoane și chiar peste confortul anumitor funcționari sau demnitari.

Este nevoie de coagularea forțelor, de un mesaj de unificare, de unitate și de consolidare a tot ce înseamnă pro-european. Este necesar un mesaj comun pentru tot ce înseamnă necompromis și tot ce înseamnă capacitate și profesionalism în actul guvernării.

Pericole și obstacole

Ce ar însemna venirea la putere a forțelor pro-ruse în toamna acestui an? Există pericolul transformării Republicii Moldova într-un nou Belarus sau poate într-o formă mai atenuată precum Georgia?

Scenariul georgian este cât se poate de real, din păcate, pentru Republica Moldova. Și la Tbilisi, la o anumită etapă, o majoritate pro-rusă a ajuns în Parlamentul georgian, iar Georgia rămăsese cumva să fie condusă de un președinte pro-european, dar cu atribuții limitate, așa cum este de fapt și la noi.

Și pentru ca acest lucru să nu se întâmple, repet, este nevoie de transmiterea unui mesaj foarte clar către cetățenii care trebuie să privească peste luptele politice și să fie ghidați atunci când merg la cabina de vot de interesul național.

Asta trebuie să o facă și partidele proeuropene. Eu vreau să cred că acest război nedrept se va încheia în scurt timp și va fi o pace echitabilă pentru Ucraina. Asta înseamnă că Ucraina va rămâne acolo unde este, Republica Moldova va rămâne acolo unde este. Influența Rusiei nu va mai fi atât de pronunțată, mai ales că vedem că și partea stângă a Nistrului nu mai poate fi aprovizionată energetic fără sprijinul Republicii Moldova, Ucrainei și partenerilor europeni.

Iată de ce este imperativ pentru Tiraspol să comunice constructiv, în primul rând cu factorii de decizie de la Chișinău și de la Bruxelles. Această situație poate fi folosită ca un instrument de comunicare și de negociere, sau poate chiar pentru soluționarea acestui conflict.

Desigur, Moscova va avea în continuare ambiții imperialiste și se va ține de acestea. Acest lucru nu se întâmplă doar în Republica Moldova, ci și în alte țări, dar noi credem în partenerii noștri europeni, credem că Uniunea Europeană va rămâne unită în fața acestor provocări și va rămâne alături de noi, și așa cum nu ne-a lăsat anterior, nu ne va lăsa nici în continuare singuri în fața intereselor Rusiei.

Vă mulțumim!